Încă din 2002, în fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie este marcată „Ziua naţională fără tutun”, având drept scop conștientizarea pericolului permanent la care suntem expuși atunci când alegem să fumăm. Consumul de tutun reprezintă principala cauză de îmbolnăvire și moarte prematură în Europa.
Conform statisticilor, în fiecare an, peste 700.000 de oameni se sting din cauza afecțiunilor cauzate de fumat. Potrivit Eurobarometrului publicat în anul 2017, 26 la sută dintre europenii cu vârsta între 15 și 25 de ani și 33 la sută dintre cei cu vârsta între 25 și 39 ani fumează. În România, conform aceluiași sondaj, realizat de Comisia Europeană, consumul de tutun are o prevalență semnificativă, totalizând peste 5,5 milioane de fumători, dintre care mai mult de 5 milioane fumează zilnic. Prevalența fumatului este de 28 de procente în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeană (26%). 38 la sută dintre bărbați, dar și 19 la sută dintre femei intră în această categorie.
„Din păcate, s-a observat o creștere a interesului tinerilor față de produsele care conțin tutun. Astfel, putem spune că au apărut două noi categorii, cea a consumatorilor de tutun care vapează țigara electronică și cea a celor care consumă produsele de tutun încălzit”, spune șef lucr. dr. Monica Marc, medic primar pneumolog, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Doctor Victor Babeș Timișoara.
Conform Global Youth Tobacco Survey, un alt sondaj realizat în 2017, deși consumul de țigară clasică a scăzut în rândul tinerilor din România, procentul elevilor cu vârsta între 13 și 15 ani care au consumat un produs din tutun, inclusiv produsele din tutun încălzit, a crescut în 2017 faţa de 2013 cu 7,5 procente. Anul 2020 a adus o nouă provocare, odată cu declanșarea pandemiei de COVID 19. Studiile au arătat că fumatul este asociat cu o severitate crescută a bolii și chiar deces la pacienții spitalizați, infectați cu SARS COV 2.
„Fumătorii de tutun sunt mai vulnerabili la infectarea cu virusul SARS-COV 2, deoarece actul de a fuma implică contactul degetelor, eventual a țigării contaminate, cu buzele, ceea ce crește posibilitatea de transmitere a virusului de la mână la gură. Și consumul de narghilea implică adesea mai mulți consumatori, facilitând transmiterea virusului în comunitate. În plus, fiind încurajată munca la domiciliu, o bună parte dintre fumători cresc involuntar consumul de tutun”, spune șef lucr. dr Monica Marc.
Un centru funcțional de consiliere pentru renunțarea la fumat se găsește în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Doctor Victor Babeș Timișoara. Cei care doresc să nu mai fumeze pot primi sfaturi de la consilieri specializați, dar și recomandări de tratament.
„Din păcate, dacă anul trecut numărul fumătorilor care apelau la centrul nostru, pentru a scăpa de aceasta afecțiune, de un ucigaș tăcut până la urmă, era destul de mare, în acest an, din cauza pandemiei, din ce în ce mai puțini oameni ne trec pragul. De aceea, noi am gândit un program prin care putem să oferim consiliere telefonică, inclusiv psihologică, celor care vor să renunțe cu adevărat la fumat. Este nevoie însă de multă răbdare și mai ales ambiție, știut fiind faptul că adesea e nevoie de mai multe tentative de renunțare”, spune medicul primar pneumolog.
Reamintim că Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Doctor Victor Babeș Timișoara a pus la dispoziție o pagină de internet destinată celor care vor să afle mai multe amănunte despre campaniile antifumat și ceea ce trebuie să facă un fumător pentru a renunța la tutun.
Aceasta poate fi accesată folosind următorul link: https://www.quit-smoking.life/