Boboteaza, după cum este cunoscută marea sărbătoare la noi în popor, sau epifania, după numele din limba elenă, este prăznuită, în fiecare an, la 6 ianuarie, atât de de Biserica ortodoxă cât și de cea catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi.
Creștinii occidentali comemorează, în primul rând, vizita magilor veniți de la răsărit la nașterea Pruncului Iisus și astfel manifestarea fizică a lui Iisus către Neamuri. Ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului) de către sfântul Ioan Botezătorul. Sfânta Scrfiptură îl pomenește pe Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnând pe iudei din antichitate la pocăință. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de cămilă, el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.
Icoanele au păstrat, de-a lungul timpului, această imagine, înfățișându-l pe Botezător cu părul și barba lungi. Considerându-l prorooc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales pentru a fi botezați de el în râul Iordan. Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-și spovedească păcatele și să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar „cel ce va veni după el” îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Despre „cel ce va veni după el”, Ioan spunea că acela este mult mai mare și mai puternic decât el.
Evanghelia relatează că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând: acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17). Cu acest prilej deosebit se sfințesc apele, râurile, fântânile.
După marea Liturghie a zilei, ÎPS Ioan Selejan mitropolitul Banatului, însoțit de un sobor de preoți, a sfințit apa adusă în fața altarului, ce a devenit, astfel, Marea Agheasmă. Cei ce duc acasă sticluța cu apă sfințită spun ca aceasta le aduce liniște și prosperitate în case și îi ferește de orice rele, tot anul. Catedrala Mitropolitană a fost, ca și la alte evenimente de astfel de importanță, aproape neîncăpătoare.
O mulțime de enoriași au rămas în afara lăcașului de cult, unde au auzit la fel de bine slujba, dar și îndemnați de vremea prielnică ce nu a fost deloc geroasă. Credincioșii au urmărit slujba și au așteptat, în afară pentru a primi apa sfintiță. Agheasma a fost așezată în șase butoaie mari, în lateralele catedralei.
Demn de remarcat este că nu a fost înbulzeala din alți ani, sau cea văzută la televiziuni în alte zone. Oaspete de seamă a slujbei de azi a fost E.S. Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, aflat în vizită în urbea noastră.