Sistem de irigaţii nu avem, drumuri agricole nici atât, iar fermierii din vestul ţării mai întâmpină o problemă: grindina. În fiecare vară, când temperaturile cresc extrem de mult, riscul să plouă „cu gheaţă” este foarte ridicat. De ani buni, Guvernul vorbeşte despre lansarea unui sistem antigrindină care ar trebui să combată fenomenul cu succes. Însă, în timp ce guvernanţii promit an de an implementarea lui, fermierii pierd culturi şi rămân cu pagube de zeci de mii de lei.
Grindină cât o minge de tenis în Timiş
De ce este nevoie de un sistem antigrindină? Foarte simplu! În fiecare vară grindina se abate peste mai multe zone ale ţării, printre care şi Banatul. Pagubele lăsate în urmă sunt însemnate şi de obicei doar agricultorii care au asigurate culturile beneficiază de despăgubiri. Din păcate aceştia sunt minoritari. În special micii producători nu îşi fac poliţe pentru culturi şi rămân doar cu paguba.
Ultima rafală de grindină care a culcat la pământ zeci de mii de hectare de culturi a lovit vestul ţării în luna iulie 2016. Atunci, chiar în apropiere de Timişoara, au căzut bucăţi de gheaţă cât o minge de tenis. La Sânandrei, de exemplu, localitate lovită puternică de valul de grindină, mai multe acoperişuri de case au fost sparte de bucăţile de gheaţă, culturile au fost puse la pământ şi nici florile ornamentale din curţile oamenilor nu au scăpat mai ieftin.
Potrivit autorităţilor, au distruse 100.000 de hectare de culturi. Unii fermieri spun că nici serele nu au rezistat dezlănţuirii naturii. Bucăţile de gheaţă au spart geamurile serelor, astfel încât, chiar dacă legumele nu au fost afectate de grindină, au fost compromise de cioburi.
Ce se întâmplă cu sistemul antigrindină?
Guvernanţii se laudă că până la finalul acestui an vom avea aproape un milion de hectare de culturi protejate de grindină. Asta pentru că, spunea Gheorghe Căunei Florescu, director general al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, s-au alocat zeci de milioane de euro pentru anul 2017.
„Anul acesta am primit fonduri suficiente. Prin programul de guvernare s-au alocat pentru sistemul național antigrindină pentru anii 2017 și 2018 în jur de 45 de milioane de euro. Numai pentru acest an avem 20 de milioane de euro, fonduri considerăm noi mai mult decât suficiente ca să implementăm acest sistem la nivel național. Până la sfârșitul anului vom construi încă 26 de puncte de lansare și vom avea în total în jur de 60 și între 800.000 și un milion de hectare protejate sută la sută, deși influența este mult mai mare pentru că un punct de lansare protejează 15 kilometri pătrați, dar influența este pe 40 de kilometri pătrați. De asemenea, vom avea până la finele anului și 7 unități noi de lansare și trei centre de comandă”, declară Gheorghe Căunei Florescu, director general al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.
În prezent, în România sunt peste 30 de puncte de lansare a rachetelor antgrindină. Anul trecut, guvernanţii promiteau că şi în Banat, chiar în judeţul Timiş, va fi amplasată o astfel de bază. Nimic nu s-a concretizat, cel puţin deocamdată, dar sistemul din Banat va avea capacitatea de a proteja o suprafaţă de 150.000 de hectare, în judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin. Conform MADR, în momentul de față sunt operaționale 34 puncte de lansare, acoperindu-se o suprafață totală de 500.000 ha, cu o creștere de 78% față de anul 2016.
„Acum putem proteja 500.000 de hectare cu cele 34 de puncte de lansare funcționale, dublăm capacitatea de protecție față de 2016, când am funcționat cu 17 puncte de lansare și am protejat 280.000 de hectare. Județele protejate sunt Iași, Vaslui, Vrancea, Prahova, Buzău, Olt și Vâlcea. (…) Bineînțeles că vom activa și sistemul de aviație și alte tehnologii generatoare terestre pentru protecția grindinei sau pentru uniformizarea fenomenelor extreme. Activitatea noastră nu constă numai în protecția împotriva grindinei ci și în prevenirea formării grindinei. Când facem o intervenție și scoatem anumiți nori din funcțiune prevenim și formarea de ploi torențiale, de căderi de precipitații. Noi acționăm mai mulți ani în regim de omologare ca să vedem ce se întâmplă și în funcție de aceasta mai implementăm și tragem concluzii științifice și putem să garantăm că în zona unde acționăm putem să protejăm suprafața 100%”, a mai precizat directorul Autorității Naționale Antigrindină.
Gheorghe Căunei susţine că sistemul antigrindină nu este doar pentru protejarea culturilor. Acesta va ajuta şi la protecţia drumurilor, dar şi a altor bunuri care pot fi distruse de grindină, cum ar fi acoperişuri, maşini sau geamuri.
„Noi am început cu unitatea pilot de la Prahova și am continuat după experimentele făcute, văzând că un leu investit protejează în jur de 10—14 lei. Este o rentabilitate economică foarte bună și am considerat că este necesar să implementăm acest sistem la nivel național. Noi am legiferat în anul 2008 domeniul, care reglementează activitatea de intervenție activă în atmosferă (…), dar ceea ce este foarte important este că am creat o strategie pentru 15 ani”, a adăugat directorul general al Autorității Naționale Antigrindină.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat în data de 18 aprilie că Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) sunt operaționale începând din data de 15 aprilie, fiind pregătite pentru combaterea căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă.
Ministerul Agriculturii precizează că în anul 2017 acest program guvernamental a fost pregătit pentru lansare cu o lună mai devreme față de anul 2016 (respectiv 15 mai 2016), ca urmare a modificărilor climatice, precum temperaturi scăzute, căderi de grindină ș.a., factori ce s-au manifestat atipic față de anii precedenți.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea declara la începutul lunii februarie că a început dezvoltarea sistemului antigrindină, iar până la sfârșitul anului vor exista 60 de puncte de lansare din trei puncte de comandă operaționale.
„Am început și programul antigrindină. Este în derulare, iar la 15 aprilie vor fi 34 de puncte de lansare operaționale. Acum avem 23 și vom mai termina 11, iar până la sfârșitului anului încă 26. În total, vom avea 60 de puncte de lansare cu trei centre de comandă operaționale și vom crește suprafața protejată de la 280.000 de hectare la 500.000 de hectare. La anul vrem să ajungem cu 835.000 de hectare protejate. Vom începe și cu stimularea precipitațiilor, dar aceasta este o etapă mai dificilă și încă nu avem conturate soluțiile din punct de vedere științific”, spunea atunci ministrul Agriculturii.
Ce este de fapt sistemul antigrindină?
Tunurile sonice sau tunurile antigrindină sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii în care se formează grindina, în scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheaţă. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindină este în agricultură, pentru proteţia culturilor.
Potrivit Direcţiei Antigrindină din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, în 2014, sistemul antigrindină din România era funcţional pe o suprafaţă de 270.000 de hectare de culturi agricole, dar suprafaţa totală care ar trebui protejată de pagubele provocate de căderile de grindină se ridică la 2.000.000 de hectare.
Un tun antigrindină modern este un generator de unde de şoc, care sunt trimise spre norii în care se formează grindina. Un amestec exploziv de acetilenă şi aer este împins în camera inferioară a maşinii. Unele sisteme utilizează şi oxigen sub presiune pentru a mări efectul exploziv.
Unda se propagă cu viteza sunetului până la înălţimi de 15.000 m şi întrerup formarea particulelor de grindină. Rezultatul este că acestea cad sub formă de ploaie sau lapoviţă. Undele de şoc pot împiedica formarea grindinii, dar nu pot altera forma unor particule de grindină deja formate.Tocmai din această cauză, utilizarea rachetelor antigrindină are drept rezultat creşterea precipitaţiilor lichide. Acest fapt a făcut ca pe seama rachetelor antigrindină să fie puse unele cazuri de ploi torenţiale, care au produs şi inundaţii cu urmări catastrofale. Specialiştii spun că, deşi rachetele antigrindină produc ploaie, ele nu pot fi responsabile de inundaţii, întrucât cantitatea de precipitaţii generată de rachete este mică, ploile sunt strict localizate în zonele de lansare a rachetelor şi nu durează decât câteva ore.