— Domnule primar, se vorbește foarte mult, în perioada aceasta, în toate administrațiile locale, despre fondurile PNRR, fonduri publice sau fonduri europene. Dumbrăvița este o localitate cunoscută pentru dinamismul ei și pentru implicarea în proiecte ambițioase, unde locuitorii au așteptări foarte mari. Vorbim de o comună, dar de fapt este o suburbie bogată a Timișoarei. Cum simțiți pulsul localității în clipa de față?
-—Mă bucur că am reușit să depunem cereri de finanțare pe toate liniile deschise în acest moment. Execuția bugetară 2014–2020 s-a terminat, iar execuția bugetară pentru fonduri europene 2021–2027 încă este într-o fază foarte incipientă. Am depus pe toate liniile de finanțare, pentru școală smart, unde am primit inclusiv o validare că proiectul este aprobat. Așteptăm deblocarea fondurilor (probabil prin PNRR). Am depus proiecte pe AFM, atât pentru iluminat inteligent, cât și pentru stații electrice de încărcare. Am mai depus pe PNRR un proiect pentru piste de biciclete. Practic, toate liniile de finanțare deschise la acest moment le-am accesat. Suntem în grafic. Sperăm să mergem mai departe, cu rezultate pozitive pentru comunitate.
— Cum stați cu drumurile, cu canalizările, obiective foarte importante pentru orice comunitate? Câte s-au făcut sub mandatul dumneavoastră?
— Am avut două proiecte cu fonduri locale, pe care le-am finalizat la capitolul canalizare. Am mai finalizat un proiect cu fonduri europene, în valoare de peste 4 milioane de lei. Vorbesc de un proiect cu contractul semnat la momentul preluării mandatului, pe care l-am și finalizat. Recepția a fost săptămâna trecută. Am mai preluat două proiecte semnate la faza de contract, dar neîncepute, pentru școală și creșă. La creșă suntem în fază mai avansată și, probabil, la finalul anului sau, cel mai târziu, în primul trimestru al anului viitor, va fi gata. Școala este puțin întârziată, dar tragem tare, împreună cu constructorul, astfel încât, în septembrie 2023, să fie funcțională și să ne putem desfășura activitatea în noul loc.
— Din ce ați sesizat până acum, în cei aproape doi ani de mandat, care sunt principalele așteptări ale dumbrăvițenilor în ce vă privește? Ce își doresc cel mai mult? Știți că se vorbește mereu de drumuri, poduri sau creșe, ca să nu amintim decât câteva. Dar, din ce ați simțit dumneavoastră, ce-ar fi vital să concretizați în restul mandatului?
— Cred că trebuie să pornim de la nevoile bazale și, clar, trebuie să facem tot ce putem ca, din punctul de vedere al condițiilor de viață, să ne fie tuturor mai bine. În același timp, cred că dumbrăvițenii doresc să schimbe puțin statutul de „localitate dormitor” într-o localitate în adevăratul sens al cuvântului, ceea ce înseamnă că își doresc să facă parte dintr-o comunitate. Multe din activitățile din zona culturală și momentele legate de activități cu copiii le-am organizat și le-am gândit în cei doi ani de mandat astfel încât să coaguleze, practic, comunitatea. Să nu mai fim niște fețe ce trec una pe lângă cealaltă, ci fața să aibă un nume, să aibă o relație. Să aibă în spate niște emoții.
— Ați fost puternic contestat la începutul mandatului, din varii motive politice. Așa se întâmplă mereu când apare un „new entry” în politică, mai ales de fosta administrație locală. Cum priviți această opoziție, cu bune, cu rele? Ce ați reușit să concretizați?
— Politica e politică! E cu multe stări, hai să spunem că reprezintă ceva cu care eu nu mă simt foarte confortabil… Una peste alta, relația cu Consiliul Local Dumbrăvița este o relație de respect (cu foarte mici excepții) pentru că, în general, consilierii au înțeles, de fapt, că, exprimându-și voturile în favoarea unor hotărâri de consiliu local, nu o fac pentru persoana Bugarin sau pentru primarul Bugarin, ci votează pentru comunitate. Iar, în final, toate hotărârile de consiliu local propuse au fost aprobate de consilieri.
— Cât de greu este să conduci o asemenea localitate, cu destui locuitori care s-au mutat aici din Timișoara și care au o stare economică destul de bună, fiind una dintre cele mai bogate comune din România. Cum simțiți că se produce omogenizarea populației, apropo și de transformările pe care le propuneți. Anume, cum procedați pentru umanizarea relațiilor sociale, de identitate locală?
— E provocator! Așteptările sunt foarte mari. Faptul că vin din mediul privat, și pe o parte din locuitori îi cunoșteam din mediul de afaceri, a făcut ca presiunea și așteptările puse pe noi, ca administrație publică, să fie foarte mari. Unele din ele le-am îndeplinit. La altele, încă lucrăm. Da, administrația este total diferită de tot ce înseamnă mediul de afaceri și mediul privat! Este mult mai birocratică și, din păcate, anumite lucruri nu s-au făcut cu rapiditatea dorită de noi și de oameni.
Și, în al doilea rând, există o rezistență a anumitor firme de a lucra cu statul, din diferite motive. Și atunci am întâmpinat și probleme legate de partea de calitate. Am încercat să nu facem niciodată rabat, lucrarea să fie executată în termen, dar și la calitatea dorită.
— Ce-i așteaptă pe dumbrăvițeni în 2023? Dacă puteți numi unul sau două proiecte importante pe care le aveți pe agendă în anul ce bate, deja, la ușă.
— În 2023 este obligatoriu să terminăm creșa și școala. Lucrăm la două proiecte foarte dragi mie și foarte importante pentru comunitate (cred eu). Vreau să pornim construcția unei noi școli și a unei noi grădinițe, într-o zonă mai îndepărtată de partea centrală. Pentru că tot ce înseamnă, la momentul actual, infrastructură și parte administrativă este concentrat într-un areal foarte strâns. Avem în vedere — am și făcut primele demersuri — să accesăm fonduri europene pe ADR 2, ca să demarăm în 2023 construcția unei școli și a unei grădinițe în zona Cora, cum este denumită generic de locuitorii Dumbrăviței.
