Anul 2016 începea optimist. În contractele de execuţie a autostrăzilor din vestul ţării era trecută luna mai pentru finalizarea loturilor de autostradă care lega Timişul, dar mai important Europa Occidentală, de centrul ţării. Ne-am bucurat când la Nădlac am văzut deschise şi funcţionale punctele de frontieră de pe autostrada care ne lega direct de Ungaria şi mai departe de Austria, Germania sau orice ţară din Uniunea Europeană. Ne-am bucurat şi când, cu 7 luni înainte de vreme, chiar înainte de Crăciun, se deschidea lotul doi din tronsonul de autostradă Timişoara – Lugoj, lotul 2, cuprins între Remetea Mare şi Şanoviţa. Satisfăcuţi, şoferii s-au grăbit să laude autorităţile pentru inaugurare şi pentru că putem acum ajunge cu 130 de kilometri pe oră până la Traian-Vuia, au uitat că centrul ţării ne este încă departe. Mai sunt 3 şantiere care, dacă ar fi închise, am putea goni pe autostradă din Arad sau Timişoara până la Deva, Alba-Iulia sau Sibiu. Toate acestea aveau termen de finalizare anul acesta, în mai. Ei bine, termenul a trecut, iar şoferii circulă bară la bară în multe puncte de pe traseul Timişoara – Deva, tocmai pentru că se lucrează la construirea autostrăzii care va uşura drumul.
Promisiuni printre probleme tehnice pentru lotul 2 din Lugoj – Deva
Lotul 2 al autostrăzii Lugoj – Deva
Tronson: Coşeviţa – Traian Vuia
Lungime: 28,6 de kilometric
Constructori: JV Salini SPA şi Secol SPA
Costul proiectului: 128 de milioane euro
Încă de anul trecut autorităţile ştiau, deşi au încercat să ascundă acest fapt, că pe şantierului lotului 2 din tronsonul de autostradă Lugoj – Deva există probleme de ordin tehnic. Asta după ce terasamentul şi taluzurile, chiar în zonele unde nu se asfaltase încă, au început să o ia la vale şi să prezinte fisuri. Presa a vuit multă vreme până când mai marii de la drumuri au început o anchetă. S-au prelevat mostre din materilele folosite de firma de construcţii şi, după multe luni, a venit şi vestea prostă: există mai multe neconformităţi. Raportul de expertiză nu a fost făcut public nici acum, dar informaţii s-au scurs.
Au fost descoperite slăbiri ale terasamentului pe 20 de kilometri din cei 28,6 cât are tronsonul cuprins între Traian – Vuia şi Coşeviţa. Totul din cauza infiltraţiilor de apă, susţin constructorii. Potrivit rezultatelor expertizei comandate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, au fost folosite materiale neconforme. De la stratul de piatră şi până la cantitatea de pământ folosită, au fost descoperite mai multe nereguli. După câteva runde de întâlniri şi vizite inopinate pe şantiere ale autorităţilor, firma de construcţii şi-a luat angajamentul de a remedia neregulile.
Pe lotul doi din Lugoj – Deva a mai apărut o problemă. Din cauza faunei din zona Banatului de munte, specialiştii în mediu au decis că aici trebuie construite două ecoducte şi un viaduct pentru trecerea în siguranţă a animalelor. Şantierul se întinde în zona pădurii, unde trăiesc chiar şi urşi, iar ecosistemul din zonă trebuie să fie cât mai puţin perturbat. După lungi dezbateri, Comisia Tehnică a CNADNR şi Ministerul Transporturilor a decis să construiască un singur tunel, mai lung, care să le unească de fapt pe cele impuse de Acordul de mediu. Problema este că această lucrare în plus, nedecontată de Uniunea Europeană, are nevoie de timp pentru a ajunge de pe hârtie pe teren. De abia anul acesta va fi finalizată licitaţia pentru această lucrare, iar termenul până când va trebui să fie gata întreg lotul este amânat cu un an şi jumătate, până în 2018.
În prezent, stadiul de execuţie a lucrărilor este de puţin peste 51%. Şi, ca şi celelalte loturi din Lugoj – Deva, proiectul a fost fazat de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că România nu va pierde milioanele de euro oferite de Comunitate pentru modernizarea infrastructurii.
Urşii circulă şi pe lotul 3
Lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva
Tronson: Ilia – Coşeviţa
Lungime: 21,2 kilometri
Constructori: Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA si Arcadis Eurometudes SA
Costul proiectului: 132 de milioane euro
Lotul trei al tronsonului Lugoj – Deva este şi el întârziat şi fazat pentru anul 2018. Lucrările aici au stagnat destul de mult. O primă problemă au reprezentat-o exproprierile şi eliberarea terenului de sarcini. Se lucrează însă într-un ritm susţinut, spun autorităţile centrale. Odată cu venirea la guvernare a Cabinetului Cioloş, tehnocraţii din instituţiile statului au ieşit şi din birouri. Şeful CNADNR, Cătălin Homor, a făcut mai multe vizite pe şantierele autostrăzilor din vestul ţării şi singurele cuvinte “de bine” au fost pentru constructorii de pe lotul cuprins între Coşeviţa şi Ilia.
“Pe Lotul 3 am constatat că lucrurile s-au îmbunătățit. Este ca un maraton. Se lucrează peste tot, poate nu chiar la nivelul la care ar trebui, dar e mult mai bine decât înainte. Zona cu tuneluri are aproximativ 3,5 kilometri, care va fi amânată deschiderii. După care, pe lotul trei, sunt ceva probleme pe care sperăm să le rezolvăm până în vară, astfel că sperăm să fie deschis în întregime. Descărcarea la Holdea este una dintre problemele noastre. De asemenea, şi un ecoduct, acolo au fost impuse două, unul a fost rezolvat, deci a mai rămas unul, chestiuni pe care le avem în mână şi le gestionăm. Descărcarea de la Holdea se va face, are mai multe folosinţe: unu, va fi o descărcare provizorie până la finalizarea zonei cu tunele, şi doi, de siguranţă, în cazul în care pe zona respectivă apar tot felul de accidente să nu se facă un blocaj, ci să se descarce traficul. Descărcarea de la Holdea va rămâne funcţională şi în continuare”, declara Cătălin Homor, directorul general al CNADNR SA.
Construirea ecoductelor pentru animelele sălbatice a pus cele mai mari probleme, pentru că reprezintă un contract adiţional. Acordurile de mediu şi autorizaţia de construire trebuie revizuite şi urmaţi paşii birocratici. Acum se lucrează de zor pe lotul 3, dar nu vom avea niciun kilometru deschis anul acesta. Speranţele rămân pentru 2018 şi poate, cu puţin noroc, anul viiitor.
Cele mai mari probleme, cel mai performat şantier
Lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva
Tronson: Şoimuş – Ilia
Lungime: 22,1 kilometri
Constructori: Tehnostrade, Spedition UMB
Costul proiectului: 419,4 milioane lei fără TVA
Cel mai problematic lot din cele 3 aflate încă în execuţie din tronsonul Lugoj – Deva este, fără doar şi poate, ultimul. Constructorii de pe lotul 4 s-au lovit de cele mai multe probleme. Principalele sunt lipsa acordului de mediu şi a autorizaţiei de construire pentru sectoarele C şi D, lotul fiind împărţit pe patru sectoare. Aşasar, acum nu se lucrează pe jumătate de şantier. Cu toate acestea, stadiul lucrărilor este de 45%, unde s-a putut s-a turnat asfalt, podurile au fost ridicare pe sectoarele A şi B, dar pe ultima porţiune a lotului şantierul parcă a încremenit în timp. Nu mai există muncitori sau utilaje, singurul om din zonă fiind un paznic care are grijă ca puţinele materiale de construcţii rămase pe şantier să nu dispară.
De ce nu există acord de mediu şi autorizaţie de construire? Pentru că Guvernul, în speţă Ministerul Transporturilor, nu a obţinut documentele la timp. A convins constructorii să înceapă lucrul, cu gândul că actele vor fi emise în scurt timp şi totul va decurge conform garficelor de lucrări. Însă nu a fost aşa pentru că, după demararea şantierului, constructorul s-a trezit cu 3 probleme mari şi late în calea autostrăzii pe care urma să o construiască.
Cimitirul de 200 de suflete, imposibil de mutat
Prima piedică în calea şantierului a fost un cimitir ilegal de lângă localitatea Brănişca, judeşul Hunedoara. Aici odihneau, încă din 1910, peste 200 de suflete ale nimănui. Mai exact, pe vremea vechiului regim aici erau îngropaţi bătrânii care îşi petreceau ultimi ani din viaţă în azilul din localitate. Fără a întocmi acte, preotul spunea rugăciunea şi gata înmormântarea. Problema este că acum, în plină democraţie, autorităţile nu şi-au asumat răspunderea mutării acestor morminte.
Timp de nouă luni s-au tot purtat discuţii şi s-au făcut calcule, dar lucrurile nu au evoluat. Constructorul a fost nevoit să oprească munca în zonă, neavând autorizaţie pentru a trece peste cimitirul cu 200 de morminte. Culmea este că anul trecut, după o şedinţă a CNADNR, s-a decis strămutarea mormintelor, pe un amplasament din apropiere, din proprietatea autorităţilor din Brănişca. Operaţiunea a fot executată în 45 zile, după 9 luni în care s-a discutat. Acum, acolo muncitorii ridică autostrada.
Să construieşti pe cenuşă
Uitând de cruci şi morminte, înaintăm pe şantierul lotului patru şi ne lovim de alte probleme. Proiectul tehnic întocmit de firma angajată de CNADNR a trasat viitoarea autostradă chiar prin mijlocul haldei de steril de la Mintia. Nici vorbă ca cineva din conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara, de care aparţine termocentrala din judeţul Hunedoara, nu pare să fie dispus să permită construirea autostrăzii peste halde de steril. Nici nu e cu puţinţă, vorbind de un obiectiv de securitate naţională apărat cu arma.
Mai mult decât atât, constructorul nici nu vrea să audă de deschiderea unui şantier peste halda de steril. Cum să construieşti o autostrada care trebuie să suporte trafic de zeci de mii de maşini zilnic pe cenuşă, care ajunge până la 15 metri adâncime, spune constructorul. Acum, conducerea de la Drumuri se gândeşte la o soluţie: fie deviază traseul autostrăzii, fie plăteşte construirea unui pasaj peste halda de steril. În cazul în care este vorba despre devierea traseului, nu doar costurile suplimentare ar fi o problemă, ci şi timpul pierdut pentru efectuarea exproprierilor şi a obţinerii autorizaţiilor de construire. În cazul ridicării unui pod nou, costurile s-ar ridica la alte zeci de milioane de euro şi, din nou, se va pierde timp pentru licitaţia de desemnare a unui constructor. Momentan, aici nu se munceşte, zona intrând în sectorul C al tronsonului, unde nu există autorizaţia de construire sau acord de mediu.
Liliecii, în calea autostrăzii
Ultima şi poate cea mai ciudată problemă de care s-a lovit constructorul lotului 4 este prezenţa unei peşteri. Peştera Tunel, din apropierea localităţii Şoimuş blochează lucrările în zonă de peste un an. Nici măcar terasamentul viitoarei şosele rapide nu este conturat. Doar câteva benzi alb-roşu legate de copacii din pădure avertizează că aici va urma să fie construit un drum.
Peştera este specială, spun specialiştii de mediu, pentru că aici ar trăi o specie de lilieci protejată de lege. Cum ecologiştii susţin această ipoteză şi au adus şi dovezi, Ministerul Mediului a blocat lucrările din 2015 şi până acum pentru ca liliecii să poată fi monitorizaţi. În tot acest timp în zonă nu se poate lucra pentru că vibraţiile provocate de utilajele grele de pe şantier ar putea perturba habitatul înaripatelor. Nici pentru acest sector nu există autorizaţie de construire, aşa că firma de construcţii nu a avut încotro decât să îşi retragă oamenii din zonă abandonând şantierul. Aşadar, în prezent se munceşte doar pe 12 kilometri, adică pe jumătate din şantier. Constructorii nu cred că în acest ritm vom putea zbura cu 130 de kilometri pe oră din Timişoara până la Deva sau Sibiu.
