Orașul de pe Bega a câștigat vineri, 16 septembrie, titlul mult așteptat de Capitală Culturală a Europei. Multiculturalitatea de care se bucură orașul și-a spus cuvântul, iar cele 30 de etnii au ajutat la câștigarea titlului. Victoria s-a sărbătorit în… Piața Victoriei. Aici, interpreți de renume au susținut spectacolul dedicat timișorenilor, încă de la ora 18.00. Teo Milea a venit direct din Toronto pentru a fi aproape de timișoreni. Cargo a renunțat la concertele din București pentru a sărbători alături de Timișoara, iar trupa Phaser, la fel, a renunțat la activitățile deja planificate.
Nicolae Robu, primarul orașului, vine cu primele detaliile în ceea ce privește câștigarea acestui titlu, dar și proiectele ce urmează: ”Încă nu am luat nici o decizie, pentru că am sosit de la București abia noaptea trecută. Mâine vom avea deja o primă discuție cu ce vom avea de făcut în continuare. Ieri am discutat cu domnul Dacian Cioloș despre contribuția guvernului pe care trebuie să o aducă. Noi ne-am angajat cu toate resursele locale, până în anul 2021, pentru că suntem conștienți că ne-am asumat o foarte mare răspundere. Vrem ca România să fie reprezentată la superlativ. Dacian Cioloș a fost foarte sincer și am stabilit ca la următoarele discuții să vedem cum se va implica guvernul. Am reiterat problema centurii. Centura auto ocolitoare este obiectivul de maximă necesitate pentru Timișoara actuală, pentru ca în 2021 să fie funcțională. Prima dată trebuie să se aloce fonduri pentru exproprieri și să se realizeze licitația în vederea execuției. În 2017 trebuie să înceapă execuția efectivă. Amplific acest lucru pentru că în lipsa acestei centuri, Timișoara va rămâne un oraș sufocat de traficul greu. Cei care vor veni și vor participa la evenimentele noastre culturale, nu trebuie să fie împiedicați de problemele infrastructurii. Sper ca argumentația pe care o prezint încă din primul mandat să fie luată în considerare de guvernul actual și se va trece la fapte. Doar cu vorbele nu ne mai putem mulțumi. Astfel mitingul pentru centură, unde vor participa mii de cetățeni, nu s-a anulat. Mitingul nu își propune să critice pe nimeni. Își propune să arate cât de necesară este această centură. Într-o altă ordine de idei, clădirile istorice din Piața Victoriei vor intra urgent în programul de reabilitare, permis de noua legislație. Program prin care 50% din costuri vor fi suportate de municipalitate și 50% de proprietarii privați. Clădirile istorice publice din oraș vor fi reabilitate și cu ajutorul unei finanțări de la guvern, finanțare foarte necesară. Clădirile private vor fi reabilitate de către proprietari. Noi vom aplica noile prevederi din codul fiscal și acea supraimpozitare. Supraimpozitarea presupune ca proprietarii să plătească de 6 ori mai mult taxele și impozitele locale. Doar cei care nu își vor întreține corespunzător imobilele vor avea această supraimpozitare”.
Dan Diaconu, vicepreședintele municipiului și unul dintre membrii organizației Timișoara Capitală Culturală Europeană, face publice sumele de bani, cu care va fi sprijinit orașul : „Acest titlu reprezintă unele dintre cele mai importante momente ale orașului. Titlul câștigat este cel mai important proiect al orașului, după Revoluția din 1989. Transformările vor fi cu siguranță majore. Avem în programul pe care l-am depus o serie de schimbări în infrastructura culturală, în primul rând. Vorbim de construcția unui centru de artă, experiment și tehnologie, vorbim de construcția unui centru de industrii creative. De asemenea includem reabilitarea unor spații culturale, cum ar fi: Palatul Culturii, Muzeul Banatului, Sinagoga din Cetate, cinematografele din oraș. Acest lucru va crește, din punct de vedere al capacității, posibilitatea de realizare a unor evenimente culturale. Aici vorbim și de multe investiții în accesibilitate, pe care ni le-am propus și pe care trebuie să le rezolvăm împreună cu guvernul României și cu fondurile europene. Vorbim aici de lucrări de fluidizare a traficului, de lucrări pentru piste de biciclete etc. De luni începem activitatea pentru că, deși 5 ani de zile pare a fi o perioadă îndelungată, nu este. Toate investițiile pe care le avem de făcut sunt de amploare. De asemenea lucrul la programul cultural trebuie să înceapă de acum. Consolidarea tuturor parteneriatelor artistice, cu toți cei din întreaga Europă și din lume. Sunt peste 300 de parteneri care au participat la acest proiect. Urmează să fie aprofundate. Partea de investiții nu așteaptă deloc, astfel că luni ne apucăm de treabă. Până în momentul actual vorbim de sume concrete doar din partea Consiliului Local Timișoara. CLT a alocat suma de 20 de milioane de euro pentru programul cultural al anului 2021,dar și pregătirea lui anterioară și de asemenea o sumă cuprinsă între 40 și 50 de milioane de euro pentru proiectele de accesibilitate și infrastructură culturală. Consiliului Județean Timiș a alocat 5 milioane de euro pentru programul cultural și va contribui pe partea de infrastructură culturală. Uniunea Europeană alocă pentru acest titlu un premiu în valoare de 1,5 milioane de euro. Bani europeni vom continua să atragem prin ceea ce ni se permite pe programele transfrontaliere cu Serbia și Bulgaria. Guvernul, din păcate, până în momentul de față nu și-a stabilit suma pe care o va aloca programului cultural. Este o premieră negativă în acest sens. Din ceea ce am înțeles de la Minsterul Culturii, pe parcursul acestei competiții, contribuția lor va fi de aproximativ 12 milioane de euro. Contribuția și mai mare a Guvernului trebuie să se ilustreze în felul în care va arăta acest oraș în 2021. Aici vorbim de investiții seriose în infrastructură, patrimonii istorice. Noi avem proiecte propuse de infrastructură culturală în valoare de 56 de milioane de euro, dar și proiecte de accesibilitate de peste 200 de milioane de euro, aici vorbind de aeroport, autostradă către Belgrad și alte elemente extrem de importante pentru oraș. Înțeleg că domnul prim-ministru și-a arătat toată deschiderea, după obținerea titlului. Însă, pentru crearea de infrastructură, ne aflăm într-un paradox. Centura Timișoarei este prevăzută a se realiza în anul 2022. Nu cred că acest aspect ne va ajuta foarte mult pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Sunt convins că toate lucrurile de acum se vor schimba . Nu este vorba doar de imaginea Timișoarei, ci și de imaginea României în lume. Asta trebuie să atragă atenția celor din guvernul României.”
JERTFA SUPREMĂ A EROILOR NOȘTRI DIN DECEMBRIE 1989 A SALVAT TIMIȘOARA PENTRU A DOUA OARĂ!
ADMINISTRAȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE ROBU, O CAMPANIE ELECTORALĂ CONTINUĂ
Bruxelles a declarat Timişoara Capitala Europeană a Culturii în 2021 ca omagiu pentru jertfa timișorenilor ucişi de către trupele de represalii ale regimului comunist, în timp ce manifestau pașnic pentru libertate și democrație, în Decembrie 1989.
Nu, Bruxelles- ul nu ne-a ales pentru nerealizările administrației tovarășului Nicolae Robu, care a cheltuit în primul mandat peste 1 miliard de euro din banii timișorenilor (în afară de fondurile europene) pentru achiziția de palmieri, vaporetto la suprapreț care încă nu sunt date în folosință și pentru finanțarea hobby-ului personal (echipa de fotbal retrogradată), nici pentru abonamentele la contracte finanțate din bugetul local ale tovarășilor jefuitori din USL.
Din păcate, și în Timișoara eroii și familiile lor încă își așteaptă dreptatea. În sistemul de justiţie român încă nu a găsit niciun vinovat pentru crimele săvârșite în timpul Revoluției din decembrie 1989, iar la nivel de administrație locală și județeană memoria eroilor Revoluției Anticomuniste nu este onorată cum s-ar cuveni. Am luptat să schimb această stare de fapt. În data de 18.12.2015, în ședința Consiliul Local Timişoara, în prezența primarului Nicolae Robu, am făcut propunerea de a începe de urgență demersurile legale pentru a înfiinţa Muzeul Revoluţiei Anticomuniste din Timișoara. Din păcate, nici administrația locală Nicolae Robu, nici cea județeană condusă de PSD nu au susținut înființarea Muzeului Revoluției Anticomuniste.
Jertfa supremă a eroilor noștri din decembrie 1989 a salvat Timișoara pentru a doua oară.
Sper că măcar acum, tovarășul primar Nicolae Robu și Președintele CJT, tovarășul Grindeanu Sorin, să trateze cu respect memoria eroilor Timișoarei și să dea aviz favorabil propunerii mele de înființare a Muzeului Revoluției Anticomuniste din decembrie 1989.
Este o ruşine că, după 26 de ani, în Timişoara, oraş martir, încă nu avem un muzeu care să facă cunoscut adevărul despre Revoluţia Anticomunistă din 1989 şi care să constituie un omagiu faţă de eroii Timişoarei care s-au jertfit pentru ca noi, astăzi, să trăim în libertate şi democraţie.
P.S.Tovarășe Primar Nicolae Robu și tovarășe Președinte al CJT Grindenu Sorin, la Timișoara s- a dat ORA EXACTĂ A DEMOCRAȚIEI ÎN ROMÂNIA. https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1069558843088274&set=pcb.1069560133088145&type=3