Timişul are aproape 700.000 de ovine și se află pe locul I în România în oierit. Aradul are peste 500.000. Prof. univ dr. Ioan Pădeanu, specialistul numărul unu al Banatului, de la USAMVB Timișoara, spune că cele două județe, împreună, au atâtea oi cât Ungaria și Austria la un loc.
Nu vor mai arde lâna!
Din păcate, cea mai mare problemă cu care se confruntă crescătorii de ovine de mulți ani este faptul că ard lâna, fiindcă nimeni nu are nevoie de asemenea produs. După multe intervenții la Ministerul Agriculturii, pentru a le veni în ajutor, ca să nu mai arunce această importantă sursă de bani, iată că în urmă cu câteva zile ei au primit o veste șoc!
Potrivit unei hotărâri adoptate în ședința de guvern din 13 iulie 2017, crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată. Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație și prevăzute pe anul 2018.
Mai mult, ministrul agriculturii, Petre Daea, a avut, în data de 19 iulie 2017, o întâlnire cu reprezentanții mai multor societăți comerciale, precum și cu ingineri sau arhitecți, cercetători, dar și crescători de ovine, interesați de valorificarea lânii de oaie ca termoizolator în construcții și în industria textilă. Accentul a fost pus pe identificarea celor mai eficiente modalități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii de oaie, în contextul interesului deosebit pentru lâna oilor din România, manifestat de țări precum India sau Turcia. Astfel, urmează ca lâna să fie inclusă în producția materialelor izolatoare pentru construcții, cu scopul de a înlocui polistirenul și vata minerală.
Țurcana – stăpâna absolută în Timiș?
Amintim că valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui crescător de oi nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017). Derularea sprijinului se face prin direcția pentru agricultură județeană. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică. De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.
Cum stă Timișul în ceea ce privește rasele de oi existente aici? Specialistul numărul unu în domeniu, prof. Pădeanu, susține că, în decursul anilor, aici a predominat rasa Ţigaia bucălae de Banat, un animal foarte perfomant, care se potrivea perfect cu condiţiile pedo-climatice din câmpia Timișului. În perioada 1960 -1985, a avut loc un proces intens de merinozare a ovinelor. Au fost aduşi berbeci Merinos din Transilvania, iar din Constanţa au fost transportaţi berbeci din rasa Merinos de Palas care au fost încrucişaţi cu oile din rasa Țigaie bănățeană. De asemenea, au mai fost aduși și berbecuţi Merinos australian. Pe atunci România comunistă a lui Ceaușescu avea o relație formidabilă cu țările arabe, cărora le oferea lână, iar acestea dădeau în schimb petrol. Exportul de oi românești vii sau la carcasă și de brânză și caș era foarte puternic. A fost o piaţă foarte favorabilă, iar arabii preferau atât carnea de ovine româneşti, cât şi lâna foarte fină şi de calitate.
După 1990, totul s-a schimbat şi a venit perioada de ţurcanizare, fiindcă oile Merinos sunt foarte pretenţioase şi costurile pentru întreţinerea lor sunt mari, în perioada de iarnă, iar oaia Ţurcană este mai uşor de întreţinut. Acum, în proporţie de 90%, ciobanii din Timiş, Caraş-Severin şi Arad deţin oi ţurcane. Costurile cu întreţinerea lor pe anotimpul rece sunt mai mici cu până la 200%, iar lâna se usucă foarte repede atunci când este plouată. Ţurcana este o oaie rustică mixtă şi dă şi mai mult lapte.