Rechizitele şcolare ar putea fi achiziţionate gratuit de către copii care provin dintr-un mediu defavorizat. Ministerul Educaţiei Naţionale şi inspectoratele şcolare judeţene vor putea solicita, din august, bani europeni pentru acordarea de rechizite şcolare copiilor care provin din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.
Proiectul solicitat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în parteneriat cu inspectoratele şcolare din întreaga ţară, valorează 6,75 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de rechizite şcolare pentru copii dezavantajaţi din învăţământul de stat preşcolar, primar şi gimnazial, la începutul anului şcolar 2017/2018. Până la data de 4 august 2017 pot fi trimise propuneri şi observaţii.
Achiziţia materialelor şcolare va fi organizată de inspectoratele şcolare şi organizaţiile partenere în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Inspectoratele pun la dispoziţie depozite în care rechizitele vor fi transportate.
Rechizitele vor fi distribuite către copii la sediul grădiniţelor şi şcolilor. Pentru copiii preşcolari, rechizitele vor rămâne în grădiniţă, urmând să fie folosite de aceştia pentru activităţile din clasă.
Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020 are un buget total de peste 518 milioane euro şi are în vedere reducerea sărăciei extreme prin distribuirea de alimente de bază (sub formă de pachete alimentare şi mâncare preparată), de materialele şcolare pentru copii, trusouri pentru nou-născuţi, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi produse de igienă către persoanele cele mai defavorizate.
România are o rată scăzută de frecvenţă şcolară în ciclul primar şi secundar. Neînscrierea la şcoală este de 1,5-2% în cazul copiilor de 8 ani şi creşte până la 5-6% în cazul copiilor de 10 ani. Principala cauză a abandonului şcolar este cea economică. Ministerul Educaţiei Naţionale estimează că doar 32% dintre copiii de etnie romă sunt înscrişi la grădiniţă, faţă de media naţională de 77%, lucru cauzat în mare parte de lipsa hainelor potrivite, precum şi a rechizitelor şi a gustării zilnice. În România, 19% din populaţia angajată trăieşte sub pragul riscului de sărăcie, comparativ cu 9,1% în UE 28.