Se întâmplă în Serbia, la nici 20 de km de graniţa cu România. Vecinii sârbi încearcă acum să ridice pe şest un corp nou pentru termocentrala de la Kostolac. Asta după ce ce ne-au reclamat la UE pentru poluarea de la Moldova Nouă. De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru poluarea transfrontalieră de la Moldova Nouă. Numai că aceleaşi reguli le-a încălcat şi Serbia în 2013, când a demarat construcţia Corpului B a termocentralei de la Kostolac.

Acum, sârbii plănuiesc extinderea unei cariere de lignit, la Drmno, dar şi extinderea unei termocentrale din vecinătate, la Kostolac. Totul cu finanţare din China. Vorbim de un parteneriat strategic cu China, pentru că asiaticii sunt dispuşi să finanţeze investiţia din Banatul sârbesc cu 608 milioane de dolari, prin Banca de Comerţ Exterior a RP Chineză. Investiția nu se limitează doar la ţintirea independenţei energetice a Serbiei, prin mărirea capacității centralei de la Kostolac cu 350 MW, ci are în vedere şi extinderea carierei de lignit de la Drmno, care să asigure şi materia primă termocentralei, pentru a produce la parametrii optimi.

Colegii de la expressdebanat.ro spun că „în 2013, Statul Sârb a demarat documentaţia necesară realizării proiectului fără a anunţa şi vecinii din România, deşi poluarea ce ar rezulta de la cariera de lignit, dar şi de la termocentrală ar ajunge până pe teritoriul nostru şi ne-ar putea afecta, într-un mod similar celui prin care praful de pe Boşneag îi afectează pe sârbi. Or, Comisia Economică a ONU a impus Serbiei să consulte România cu privire la acest proiect, iar în 24 iunie 2016, Curtea Administrativă a Serbiei a admis reclamaţia unui ONG şi a oprit lucrările, pentru ca Statul Sârb să consulte şi Statul Român, dat fiind faptul că, de la Kostolac până la Baziaş, Socol sau chiar Moldova Veche, nu sunt mai mult de 20 de km, în linie dreaptă. De asemenea, particulele de praf ce ar putea fi antrenate în atmosferă de la Cariera de Lignit ar putea avea un efect negativ asupra Dunării, dar şi a calităţii aerului din Caraş-Severin, calitate a aerului care ar fi afectată şi de emisiile Termocentralei de la Kostolac. Iar toate aceste pericole ameninţă o zonă protejată din ţară, mai exact, arealul Parcului Natural Porţile de Fier.”

Mai mult, potrivit jurnaliştilor de la Rise Project, „pentru a începe lucrările la noua unitate, în decembrie 2014, guvernul sârb a luat un împrumut de la China Exim Bank în valoare de 608 milioane USD, cu o dobândă de 2,5 la sută. Pentru prima parte a investiţiilor în Kostolac B, care presupuneau reabilitarea şi reducerea emisiilor în unităţile deja existente ale termocentralei, Serbia se împrumutase deja cu 293 milioane de dolari de la aceeaşi bancă. Împrumutul din 2014 are o perioadă de rambursare de 20 de ani, iar guvernul sârb a garantat că va respecta toate obligaţiile sale contractuale. Forurile europene aşteaptă în prezent răspunsul Consiliului Concurenţei din Serbia cu privire la ajutorul de stat pe care l-ar putea constitui această garanţie, pentru a decide dacă va demara sau nu proceduri împotriva Serbiei, stat care doreşte să devină parte a Uniunii Europene şi, ca urmare, trebuie să respecte condiţiile din spațiul comunitar. Pe de altă parte, banca chineză are, conform înțelegerii semnate cu partea sârbă, dreptul să cedeze contractul unui terţ, fără ca Serbia să aibă un cuvânt de spus în acestă privință. O altă prevedere care avantajează China vizează chiar modul de soluţionare al posibilelor litigii. Acestea ar urma să fie soluţionate de instanţele de arbitraj din Beijing, în baza legilor din China. Principalul constructor al proiectului este compania chineză China Machinery Engineering Corporation (CMEC). În 2010, compania de stat Electric Power Industry din Serbia (EPS) a semnat o înţelegere scrisă cu CMEC, conform căreia materialele şi serviciile necesare proiectului vor fi procurate în proporţie de 51 la sută din China. Conform înțelegerii, subcontractorii sârbi nu ar putea primi mai mult de 40 la sută din valoare totală a contractului”. În mod firesc, dacă România va bloca acest proiect, din cauza problemelor de poluare transfrontalieră, toate creditele luate de guvernul sârb îşi vor pierde finalitatea.

Să mai spunem că ţara noastră are şi un interes economic pe această latură, fapt pentru care a şi realizat o linie de interconectare de înaltă tensiune cu Pancevo, tocmai pentru a putea exporta cât mai multă energie vecinilor sârbi. Ca atare, România este acum în postura de a putea cere sancţiuni internaţionale Serbiei, pentru că nu ne-a consultat în privinţa realizării acestui proiect…

sursa: expresdebanat.ro.