Președintele Klaus Iohannis se gândește să întoarcă la Parlament legea privind darea în plată și va sugera Legislativului, neoficial, să introducă o limită de aplicare, respectiv pentru creditele cu ipotecă în sumă de cel mult 250.000 de euro.
În urmă cu trei săptămâni, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind darea în plată, care a mers astfel la promulgare. Legea prevede că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, apoi va produce efecte după 15 zile. Dacă nu o va trimite la reexaminare, Iohannis va trebui să promulge legea în următoarele zile.
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a anunțat recent că banca centrală va solicita Președintelui să nu promulge legea dării în plată și să o retrimită la Parlament. Olteanu crede că legea ar trebui să se aplice pe bază voluntară și să nu fie obligatorie pentru bănci.
După ce la început BNR s-a opus oricărei forme a legii dării în plată, care a trecut de Parlament și se află pe masa președintelui Iohannnis, acum banca centrală crede că o astfel de lege e necesară, dar cu criterii sociale. Pe de altă parte, BNR susține că aplicarea legii la creditele în derulare este neconstituțională, pentru că ar încălca principiul neretroactivității și mai încalcă și Directiva 17/2014, care spune că prevederile din aceasta, inclusiv cele privind darea în plată, se aplică creditelor acordate după martie 2016. Din acest motiv BNR a cerut Președintelui să nu promulge legea.
Olteanu a fost întrebat, în cadrul unei conferințe derulate la BNR, despre cum ar transforma criteriile sociale o lege pe care BNR o consideră neconstituțională într-una constituțională.
“În privința retroactivității se pot găsi soluții. Poate aplicarea voluntară pentru contractele în derulare. Important este să avem un consens la nivelul factorilor decizionali că e necesară reluarea legii în discuție. Întotdeauna se pot găsi și formule de compatibilizare atât cu nevoile publice, cât și cu cadrul constituțional și cu principiile unei bune funcționări a societății”, a declarat Olteanu.
În privința modelului pe care BNR l-ar propune Parlamentului, dacă legea ar fi retrimisă de Președinție spre reexaminare, Olteanu spune că ar putea fi aplicat modelul spaniol sau unul mai simplu.
“Există un reper la nivel european, legea din Spania, unul singur. E o lege extrem de complicată. Poate că vom merge spre acea formulă, poate că ne vom gândi că e o lege a cărei punere în aplicare durează câțiva ani, până să se ajungă la o soluție. Poate vom găsi soluții mai simple, poate mai puține mecanisme prealabile și niște plafoane”, a adăugat Olteanu.
Oficialul BNR a reluat argumentele privind faptul că darea în plată va favoriza în mod deosebit debitorii cu credite mari. Astfel, dacă pentru împrumuturile sub 150.000 de euro rata neperformanțelor e foarte redusă, de 1,7%, aceasta crește cu cât neperformanța e mai mare. Pentru creditele ipotecare peste două milioane de euro, rata neperformanței este de la 47,6% și 100% pentru creditele pentru investiții imobiliare. Tot Olteanu spune că numărul debitorilor cu astfel de credite este de patru.
Băncile au împrumutat cu peste 150.000 de euro 1.402 români, dintre care 1.317 au împrumuturi între 150.000 de euro și 500.000 de euro.
Printre propunerile băncilor și ale BNR se numără și plafonarea creditului maxim care poate fi dat în plată la 150.000 de euro. Dacă inițiatorii legii spun că un astfel de plafon ar introduce o discriminare contrară Constituției, Olteanu afirmă că nu există un astfel de impediment, drept dovadă că statul emite constant legi cu caracter social, inclusiv cele privind ajutoarele sociale, care nu sunt contestate de nimeni.
BNR susține, de asemenea, că darea în plată ar trebui limitată la cei care au cumpărat o locuință, în timp ce legea adoptată de Parlament nu face nicio discriminare privind destinația creditului, singura condiție fiind existența unei garanții ipotecare.