Banatul Montan scade tot mai mult atunci când vine vorba de cifră de afaceri sau investitori, deși producția industrială începe să se tot ridice.
O zonă cu o puternică istorie în ceea ce privește industria, de la celebrele furnale inaugurate în 1771 și până la primele poduri nituite sau sudate, ori celebrele locomotive, Caraș-Severinul a avut parte doar de închideri și disponibilizări în ultimele trei decenii.
Ajunsă la pragul falimentului, UCM Reșița mai trăiește doar prin prisma expertizei avute cu privire la lucrările hidrotehnice, fapt ce-i aduce încă comenzi de la Hidroelectrica, aproape unicul finanțator al celebrei uzine. Desigur la declinul acestuia a contribuit foarte mult și familia Chebuțiu și colaboratorii săi, care acum fac pușcărie pentru devalizarea societății și au de plătit și ceva despăgubiri serioase către aceasta.
Din păcate firma este încă în insolvență, celebrul Remus Borza nereușind și cu UCMR performanța reușită cu Hidroelectrica, uzina având acum nevoie de un plan de redresare al societății. Fostul ministru al economiei, acum titularul portofoliului apărării, spunea că șansa UCMR ar putea veni de la industria de apărare, dar uzina nu prea mai are nici tehnologie performantă, personalul este de câțiva ani în șomaj tehnic iar contractele nu se prea întrevăd. Fără o retehnologizare serioasă, este greu de crezut că UCM Reșița va mai putea primi comenzi la standardele tehnologice de astăzi.
O șansă ar putea veni de la compania americană Zoetic, care vede o colaborare cu UCMR. Anul trecut milionarul Robert Loughan a fost chiar la Reșița și a vizitat uzina dar, de atunci, nu s-a mai auzit nimic.
Și tot la capitolul industrie, recent o delegație a Rheinmetall, un mare producător german de armament, a fost primit de către primarul Ioan Popa într-o încercare de revitalizare a societății Arsenal (fosta IMR) și ea cu o tehnologie depășită, dar cu spațiu necesar și angajații care au expertiza minimală necesară unei asemenea producții. Nemții analizează posibilitatea producerii aici a unei arme și turele pentru unul dintre tab-urile produse de Rheinmetall.
Mult mai bine stă combinatul siderurgic, chiar dacă nu mai are nici miile de angajați de altă dată, nici tonele de oțel produse în anii de glorie. Aici salariile sunt mult peste minimul pe economie, comenzi externe pentru statele arabe sau america fac ca angajații de aici să muncească în liniște.
Revenire spectaculoasă are și Caromet Caransebeș, companie care a revenit la producția și reparare de boghiuri, vagoane și material rulant pentru CFR.
Nu același lucru se poate spune despre Combinatul Mechel de la Oțelu Roșu, care a ratat transferul către Iosif Armaș, arestat preventiv cu câteva zile înainte de semnarea contractului.
În schimb tot Mihai Fifor spunea că exploatarea cuprului la Moldova Nouă trebuie reluată, aici o importantă companie, Delphi, anunțând că închide producția anul acesta. Iar la Anina municipalitatea a reușit să contracteze câteva milioane de euro pentru a transforma mina de acolo într-un veritabil muzeu.