Universitatea Politehnica Timișoara a organizat miercuri, 29 ianuarie 2025, conferința de lansare a proiectului ERA-MIN, un proiect coordonat de UPT, ce are o abordare complexă, interdisciplinară, la nivel transfrontalier, în contextul schimbărilor climatice, în ceea ce privește afectarea factorilor de mediu, dar și corelarea și integrarea noțiunilor de activitate minieră – haldă de steril – om, pentru ca rezultatele obţinute să poată genera soluții mai ușor implementabile, sprijinind totodată conectarea și consolidarea regiunii vizate de proiect sub aspectul protecției mediului, prin contribuția la toți cei 4 piloni ce stau la baza Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării.
Proiectul este finanțat de către Uniunea Europeană, prin Programul de cooperare transfrontalieră Interreg IPA România-Serbia, Axa prioritară Protecția mediului și managementul riscurilor, valoarea acestuia fiind de 1.242.286,25 euro.
Proiectul a fost depus în parteneriat cu Institutul de Mine și Metalurgie din Bor (MMI Bor), Serbia. Zona Bor este recunoscută ca având cele mai importante mine de cupru aflate pe teritoriul Serbiei, ceea ce a determinat ca întreaga dezvoltare economică și socială a teritoriului să se realizeze în jurul activităţii de minerit. Similar, dezvoltată tot monoindustrial în trecut, regiunea Moldova Nouă se confruntă la ora actuală, ca urmare a desființării sectorului minier, cu subdezvoltare economică și o relativă izolare, în pofida vecinătății cu Dunărea.
În cadrul conferinței de lansare, prorectorul Universității Politehnica Timișoara, prof.univ.dr.ing. Liviu Marșavina, a subliniat utilitatea deosebită a proiectului, în special prin oportunitățile pe care le oferă în domeniul managementului deșeurilor, respectiv al protecției mediului în general.
Evenimentul a fost onorat cu prezența de către consulul general al Serbiei la Timișoara, doamna Ivana Jakšić Matović, care a subliniat importanța unor astfel de proiecte în întărirea relațiilor de colaborare între cele două țări, dar și faptul că lansarea proiectului a avut loc într-o zi specială pentru sârbii de pe ambele părți ale frontierei, sărbătoarea Sfântului Sava.
Tot în cadrul evenimentului, cercet.șt.dr. Nicoleta Nemeș, managerul de proiect, și lect.dr. Călin Muntean au prezentat activitățile proiectului și efectele produse de poluare asupra sănătății populației din zonele miniere, iar dr. Daniel Kržanović, coordonatorul echipei sârbe din proiect a evocat buna colaborare anterioară avută cu UPT.
Igor Svrkota, Managerul Centrului pentru Resurse Minerale Metalice din Institutul de Mine și Metalurgie Bor a prezentat un scurt istoric al Institutului, pe baza proiectelor și realizărilor cheie, în timp ce Miloš Stojanović – a realizat o prezentare generală a industriei miniere din Bor, insistând asupra impactului generat de activitatea minieră asupra mediului și care sunt direcțiile viitoare pentru a asigura protecţia mediului în zona Bor.
La eveniment au participat, pe lângă partenerii de proiect, conducerea Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră și reprezentanți ai administrației și ai instituțiilor cu atribuții în protecția mediului și a sănătății publice din România și din Serbia.
În mod obișnuit, operațiunile miniere provoacă daune asupra mediului și sănătății umane. Însă, deși există acest risc, necesarul de materie primă (cupru în cazul de față) pentru activitățile industriale ale societății moderne va fi în continuă creștere, ceea ce nu va permite o reducere a activităților miniere, în vederea reducerii poluării. Pe de altă parte, chiar și prin închiderea unor mine, respectiv prin reducerea activităților miniere, problema poluării nu se rezolvă, deoarece odată creată o exploatare minieră, aceasta va avea impact asupra zonei atât sub aspect vizual (decopertare teren, exploatare la zi, halde de steril), cât și funcțional (terenuri scoase din circuit agricol, amplasare de halde generatoare de pulberi etc). În acest context, provocările comune rezultate din activitatea de extracție a cuprului în cele două zone vizate de proiect necesită găsirea unor soluții comune.
Având în vedere poziționarea geografică a zonelor afectate, în proximitatea Dunării, ținând cont că frontiera româno-sârbă pe o porțiune de circa 290 km (aproape 50% din frontiera între cele două țări) este constituită din fluviul Dunărea, abordarea transfrontalieră a unei probleme de mediu este o soluție al cărui beneficiu este net superior față de o abordare unilaterală, contribuind la crearea unui cadru integrat, robust pentru a trata aspecte care nu pot fi gestionate satisfăcător în mod izolat. În acest sens, cooperarea transfrontalieră în cadrul Programului Interreg IPA România-Serbia este un exemplu de bune practici în privința creării de noi legături între oameni, a facilitării liberei circulații a informațiilor și cunoașterii, a gestionării problemelor de mediu.
