În urmă cu exact 166 de ani colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza, ales ca principe (domnitor) în data de 5 ianuarie la Iași, a fost, prinr-o abilă lovitură politică și diplomatică ales și la București pentru aceiași funcție. Totul se întâmpla în data de 24 ianuarie 1959. Momentul a rămas în conștiința colectivă românească ca Unirea Principatelor (Dunărene) sau Ziua Unirii. A fost doar unul din pașii importanți ce au pus bazele unirii reale a celor două țări surori ce erau despărțite de drept dar și în fapt de secole. Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Momentul a fost marcat și la Timișoara ca în mai toate orașele țării.
Deși vremea ea destul de mohorâtă la orele dimineții sute de timișoreni au ținut să ia parte la festivitățile organizate în Piața Unirii. Publicul dar mai cu seamă copii s-a bucurat și de defilarea detașamentului de onoare.
Prezenți au fost și reprezentanții instituțiilor locale și județene. Pe scenă au urcat penru câteva vorbe de suflet subprefectul Raul Ambruș, vicepreședintele CJ Timiș Alexandru Iovescu și primarul urbei Dominic Fritz.
Subprefectul Raul Ambruș a mai explicat publicului despre importanța unirii „ca români, ca neam”. Ulterior, a transmis un mesaj al premierului Marcel Ciolacu, în care erau aduse scoase în evidență câteva moment importante din ultima perioadă c au fost puse în practică tocmai prin unirea tuturor forțelor implicate: aderarea la spațiul de liberă circulație Schengen, eliminarea vizei pentru călătorii în SUA, îndeplinirea obiectivelor UE și NATO și într-un viitor apropiat, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
„Această realizare de țară a fost posibilă datorită unor lideri curajoși și solidari cu neamul românesc, asemenea lui Alexandru Ioan Cuza, a cărui domnie A pus bazele statului român modern. Ca atunci, acum modernizarea unei națiuni înseamnă un progres de lungă durată, care necesită eforturi constante din partea întregii societăți, începând cu liderii politici. […]
Generația care a realizat unirea principatelor române ne inspiră în continuare să trecem peste multele încercări. Încercăm să rămânem solidari. Coeziunea socială este esențială pentru împlinirea obiectivelor de țară”, a citit din mesajul pimului ministru, Raul Ambruș.
Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș Alexandru Iovescu a reluat și dânsul ideea de unitate în acțiune.
„Unirea Moldovei cu Țara Românească, la 24 ianuarie 1859, a însemnat intrarea statului român în epoca sa modernă. Astăzi, după 166 de ani, avea o perspectivă mai clară asupra semnificațiilor profunde ale acestui moment istoric. Primul pas către Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și înfăptuirea statului național unitar român nu a fost o aliniere a astrelor, ci un rezultat al coagulării forțelor politice și elitelor intelectuale ale vremii. Spiritul și ideile pașoptiste au pătruns în principatele române, grație celor care au luat contact cu cultura europeană, celor care au descoperit că o societate poate fi organizată pe principii diferite și au considerat că e datoria lor ca, întorși acasă, se pune în practică aceste idei. Este o mare lecție de istorie și de viață”, a spus vicepreședintele Iovescu.
Primarul Dominic Fritz s-a raportat la reformele din epoca domnitoului Cuza, dar și despre felul în care acesta a fost ales în ambele principate concomitent. Modelul s-ar putea replica chiar și acum în alte condiții dar cu aceleași aspirații.
„Probabil, pentru cei mai mulți dintre români, cea mai mare bucurie astăzi este că e o zi liberă, dar adevărul este că data de 24 ianuarie are o semnificație mult mai profundă și nu este doar un prilej să celebrăm determinarea și curajul celor cărora le datorăm România de astăzi, ci și o ocazie să ne inspirăm din valorile lor. Ca astăzi, și atunci de fapt au fost vremuri dificile. Am citit un pic și ce m-a frapat este că Alexandru Ioan Cuza a fost ales în urma unor dezbateri destul de aprinse. Chiar și în ziua alegerilor în care a fost ales domnitor, printr-o argumentare clară, el a convins printr-o pasiune și o viziune pentru România, dar a convins și pentru că a fost în stare să asculte și să bage în seamă toate nevoile și opiniile prezente atunci”, a argumentat primarul Fritz.
Programul a mai cuprins un serviciu religios, defilarea militarilor din detașamentul de onoare constituit cu acest prilej.
