După ce guvernări incompetente au secătuit resursele publice, acum românii sunt chemați, de către guvernări care promit că vor fi competente, să facă noi sacrificii, spune statisticianul Vasile Ghețău, numele cel mai important al demografiei românești contemporane. Dar ”generațiile din anii 1990-2024 și cele care vin au trăit și vor trăi într-o țară a cărei populație a fost, este și va fi în declin iar țara în proces de depopulare masivă”.

Măsuri aparent invizibile produc efecte mulți ani de acum înainte la nivelul populației României, susține Vasile Ghețău în articolul publicat joi, 23 ianuarie, în Contributors. Ghețău sugerează că ”măsurile recente de limitare a accesului la medicamente compensate prin scrisori medicale trimestriale și rețete verzi necompensate” vor ajunge ”să aibă efecte asupra stării de sănătate, morbidității și mortalității populației, la o populație cu un nivel foarte scăzut al speranței de viață în UE”.

Am pierdut 4,2 milioane de oameni, vom pierde încă pe atât

Ghețău prezintă cifrele la zi, dar și prognozele.

”Populația cu reședința în țară, populația rezidentă, s-a redus în anii 1990-2024 cu 4,25 milioane locuitori și un declin similar este prevăzut în anii 2025-2059, de 4,13 milioane. Diferă însă considerabil în cele două perioade contribuția pe care o vor avea scăderea naturală a populației și migrația externă negativă”, spune Ghețău. Specialistul publică cifrele existente și, pentru proiecții, folosește viziunea experților de la Divizia de Populație ONU.

Asta, oricum pe fundalul unei noi chemări la sacrificii economice de către guvernanți către cei guvernați. Concedierile de la stat, care abia au început, comasările de agenții și autorități, care vor aduce și ele efecte, sunt pe de o parte așteptate de populație, dar vor însemna noi sacrificii.

1,6 milioane decese în plus față de numărul nașterilor

”Câteva observații la valorile scăderii naturale din tabel sunt de cert interes și actualitate”, scrie Ghețău.

În cei 35 de ani, România a pierdut pe cale naturală peste 1,6 milioane de locuitori. Este o pierdere enormă. Aproape neverosimilă pentru populația țării.

În proporție de 68 la sută pierderea a avut loc în ultimii 15 ani.

Mai mult, pierderea din ultimii CINCI ani este apropiată de cea din cei ZECE ani anteriori, semn al accentuării degradării stării populației.

”Cale naturală” înseamnă nu migrația, ci diferența dintre nașteri și decese. La cei 1,6 milioane de români mai puțin rezultați din sporul negativ al populației se adaugă cei aproape 3 milioane care și-au schimbat domiciliul în străinătate. E vorba doar de cifrele oficiale.

Pe acest fundal, ”Ce sentimente pot avea tinerii și părinții lor într-o țară care se depopulează de 35 de ani fără perspectiva redresării?”, se întreabă Ghețău.

Responsabilitatea celor care conduc, dar și a cetățenilor

”Este vorba de felul în care țara este gospodărită, funcționarea instituțiilor, previzibilitate în decizii care afectează populația, securitatea personală. Mortalitatea ridicată este și ea rezultatul factorilor menționați”, scrie Ghețău.

Specialistul mai adaugă ceva, un factor pe care-l consideră important.

”Pe lângă asistența medicală un rol major revine stilului de viață al populației: alimentația, alcoolul, fumatul, mișcarea, controlul medical, odihna, condițiile de locuit, controlul tensiunii și colesterolului, cultura sănătății. Stilul de viață este oglinda gradului de civilizație a unei populații”.

”Nu putem ști acum care vor fi efectele în timp ale sacrificiilor economice și financiare impuse populației și agenților economici de guvernări incompetente, cele ce sunt responsabile de starea dezastruoasă a finanțelor țării, sacrificii care vor fi urmate de altele pentru că dezastrul își va arăta noi dimensiuni și arii afectate. Nu putem ști acum nici efectele evoluțiilor politice începute în noiembrie 2024 și care vor continua în acest an cu dezvoltări și urmări necunoscute. Cred oare guvernanții că ce se întâmplă în Romania acum și ce se profilează economic, financiar și politic pentru viitor este ceva secundar în decizia de a avea copil, de a reveni în țară ori de a emigra?”, se întreabă specialistul în demografie.

”Una dintre concluziile rezultatelor este imposibilitatea stopării declinului înainte de anul 2077. Ar însemna încă 52 de ani de declin”, scrie Vasile Ghețău, în Contributors.

Sursa: https://hotnews.ro/