Deputatul PNL de Caraș-Severin, Valeria Schelean Șomfelean, a participat ieri, 25 octombrie, la prezentarea proiectul de modificare a Legilor Justiţiei realizată de ministrul Tudorel Toader în fața Comisiei Speciale, din care și politiceanul cărășan face parte.
Schelean a precizat că acest proiect cuprinde mai multe propuneri de reglementare, unele noi sau total diferite de cele existente, puncte sensibile și interpretabile care nu au fost supuse consultării sau dezbaterii publice deși au un impact major asupra funcţionării justiţiei.

Ca urmare, Comisia Specială va începe dezbaterile pe acest draft de proiect care, cu siguranță, va fi în atenția publică prin luările de poziție pe care comisia le va avea pe fiecare propunere de modificare în parte, după cum a afirmat deputata în calitate de membru al acestei comisii.

”Este important de menționat faptul că CSM a dat aviz negativ acestui proiect iar Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor a anunțat că a dat în judecată Ministerul Justiției pentru a-l obliga să supună consultării/dezbaterii publice, controversatul proiect de modificare al ‘legilor justiției’, în versiunea ‘Tudorel Toader”, precizează Valeria Schelean.

Deputatul liberal afirmă că cele mai sensibile discuții vor fi legate de propunerea Ministrului Justiției, care s-a răzgândit din nou, ca Inspecția Judiciară să fie autonomă, adică, nici în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, cum este acum, nici în subordinea Ministerului Justiției, cum era în varianta inițială.

Valeria Schelean Șomfelean mai spune că există semne de întrebare la fiecare punct din proiect și, mai mult decât atât, ministrul Justiției a decis să nu mai aştepte avizul Comisiei de la Veneţia, fără a se cunoaște încă motivul.

”Proiectul de modificare a Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor cuprinde, de asemenea, o serie de prevederi care sunt în dezacord cu filozofia principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cum ar fi faptul că Preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. O altă modificare prevede că Preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, Preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet. La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, Ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuza o singură dată motivat propunerea făcută de Minister pentru Procurorii şefi ai principalelor parchete.

Totodată, potrivit proiectului, Ministrul Justiţiei poate să ceară Procurorului general sau, după caz, Procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii”, sunt doar câteva din punctele enumerate de către Valeria Schelean Șomfelean și care vor fi supuse dezbaterii comisiei din care face parte.