Taragostitul Luță Popovici s-a stins din viață la 79 de ani. Vestea a fost dată de apropiați ai săi. Vestitul muzician din Banat a cântat la taragot timp de peste șase decenii.
Nicolae (Luţă) Popovici s-a născut în 24 iulie 1944, la Domaşnea, judeţul Caraş-Severin. Pasiunea pentru muzică a moştenit-o de la tatăl său, Iancu Popovici, care cânta la fluier şi din voce. Însă talentul său nativ l-a dus mereu mai departe, îndemnându-l să înveţe tot mai mult şi mai bine.
A făcut şapte clase în localitatea natală, continuând să cânte din ce în ce mai frumos la fluier. Când a împlinit 16 ani, tatăl său i-a cumpărat un taragot, iar Luţă, un perseverent autodidact, a învăţat singur să cânte la acest instrument, care-l va impune peste ani drept un virtuoz al Banatului.
La 17 ani, Luţă Popovici intra deja în Orchestra „Lazăr Cernescu” din Caransebeş, una dintre cele mai titrate orchestre din Banat şi nu numai. Aici a cântat alături de mari instrumentişti bănăţeni precum: Petrică Vasile (Cap de Cal), Ion Bălan, Sandu (Nana) Florea, Stanciu Tită, Viorel Bălan.
Conform tradiţiei româneşti, Luţă Popovici „fura meserie” de la cei mai pricepuţi, iar mentorul său devine Petrică Vasile, supranumit „Cap de Cal”, un suflător de excepţie din Banatul montan. A fost instrumentist în formaţia de vază a Caransebeşului în perioada 1961 – 1962, după care a intrat în orchestra Ansamblului „Semenicul” din Reşiţa, unde cânta alături de un alt mare vituoz al instrumentelor de suflat, George Motoia Craiu. A învăţat să cânte pe note la Şcoala Populară de Arte din Reşiţa, între 1962 – 1963.
În 1965 a fost chemat la Orşova, unde a devenit şef de orchestră, apoi dirijor, la Casa de Cultură din Orşova, în acea vreme un oraş al Regiunii Banat. Luţă Popovici a reuşit să pună bazele unei orchestre valoroase la Orşova, pe care a impus-o prin talent şi perseverenţă. Periplul său în sudul Banatului durează până în anul 1974,cuprinzând şi o scurtă perioadă în Turnu Severin.
Adevărata sa carieră de muzicant profesionist este legată, începând din anul 1974, de Ansamblul Profesionist „Banatul” din Timişoara. Cariera sa muzicală de la „Banatul” înseamnă 25 de ani, nenumărate spectacole, turnee prin ţară şi străinătate, imprimări pe disc, emisiuni radio, TVşi recunoaşterea sa ca un mare taragotist, alături de cel mai cunoscut virtuoz contemporan al acestui instrument, Luca Novac. La marele ansamblu al Banatului, Luţă Popovici a cântat până la pensie, chiar înainte de 1990. În această perioadă, adaugă la studii şi Liceul de Muzică Timişoara, unde este din nou coleg cu Luca Novac.
Luţă Popovici a făcut imprimări pe disc nu doar cu Electrecord, ci şi cu casa de discuri din Novi Sad, căci taragotistul a cântat de multe ori cu Orchestra din Novi Sad. În oraşul din Serbia, a imprimat nu mai puţin de 9 discuri, lucru aproape necunoscut până de curând. În acea perioadă, la formaţia din Novi Sad cânta şi un alt mare instrumentist din Banat: Mircea Ardeleanu, un virtuoz al ţambalului.
Fiind un mare instrumentist, Luţă Popovici a avut şi câţiva discipoli: Ioniţă Enea, Doru Ţăranu, Petrică Nicoară, Ilie Drima, Gheorghe Stepanescu.
În anul 2004, localitatea sa natală, pe care şi el a făcut-o celebră, i-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare. A fost o festivitate impresionantă, la care au participat mii de oameni, iar Luţă Popovici a fost înconjurat de mulţi instrumentişti valoroşi ai Banatului.
De-a lungul carierei, Luţă Popovici a obţinut nenumărate premii şi distincţii. „Am o valiză cu premii şi diplome”, mi-a mărturisit taragotistul, când am răscolit prin albumele cu fotografii, în prezenţa soţiei sale, care i-a fost mereu alături.
În cartea sa „Instrumente aerofone în Banatul secolului 20”, Marius Cîrnu notează: „Luţă Popovici este şi rămâne marele interpret al doinelor şi jocurior de pe meleagurile natale, pe care le putem asculta pe cele trei discuri şi pe nenumăratele sale înregistrări, primele realizate cu Ansamblul „Banatul”, de către Radio Timişoara, între anii 1975 – 1977: Doină şi Joc de doi de la Domaşnea, Joc de doi din Caransebeş, Doină şi Ardeleana din Armeniş”.
