România a primit un ultimatum de la CEDO potrivit căruia, în termen de șase luni, țara noastră trebuie să remedieze condițiile din penitenciare.
Condițiile de detenție din închisorile românești contravin Convenției Europene pentru Drepturile Omului, a decis astăzi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
România are la dispoziție un termen de șase luni pentru a remedia problemele din penitenciare.
CEDO a mai decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.
Asyfel, Remives şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată.
Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.
Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.
Decizia pilot luată marţi de CEDO, aşa cum este descrisă în regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauza este comună şi pare să fie o disfuncţionalitate structurală sau sistemică în statul pârât.
Prin această formă de cooperare cu statul, CEDO examinează pentru a stabili dacă există disfuncţionalităţi în plan naţional, iar dacă acestea există, Curtea fixează un cadru temporal, în care Guvernul trebuie să identifice şi să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remedia neregulile constatate.
Ce s-a întâmplat în Italia şi Ungaria
România nu este prima ţară membră a Consiliului Europei împotriva căreia se pronunţă o astfel de decizie pilot.
În cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronunţată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci că supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciarele italiene reprezintă o problema „endemică şi structurală incompatibilă cu Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului”.
În urmă hotărârii, statul italian a plătit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, dar şi retroactiv.
S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.
De asemenea, CEDO poate recomanda şi reducerea populaţiei carcerale, prin limitarea aplicării măsurilor privative de libertate.
Tot în cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul că mulţi dintre cei privaţi de libertate erau arestaţi preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situaţia din penitenciare.
Deciziile CEDO diferă, însă, de la caz la caz. Astfel, în privinţa Ungariei, CEDO a acordat, în 2015, un termen pentru că statul să prezinte un set de soluţii Comitetului de miniştri.
Ungaria îşi propune acordarea unei indemnizaţii pecuniare, mai mică cu 40%, adică nu mai mare de 5 euro pe zi faţă de sumele de bani pe care Curtea le stabileşte atunci când constată o despăgubire. Sumele diferă de la o ţară la altă pentru că se ţine cont şi de situaţia economică a statului pârât.
Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că Executivul a luat deja o serie de măsuri în ceea ce priveşte condiţiile în care stau deţinuţii şi supraaglomerarea, dar speră că „judecătorii europeni nu se aşteaptă ca peste noapte noi să fim cei mai buni”.
În momentul de faţă, în România, există închisori în care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit în anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.
Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţă de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).