Orice călător prin Banatul Montan trebuie să meargă cu trenul pe calea ferată Oraviţa – Anina măcar o dată în viaţă.
Va fi pentru prima oară când îşi va dori cu adevărat ca această călătorie cu trenul să nu se mai sfârşească. Pe întreg drumul frumuseţea peisajului se completează cu emoţia dată de nebănuitul ce apare la fiecare kilometru parcurs: tunele săpate în stânca muntelui, viaducte peste văi adânci şi străpungeri fără bolţi, deschise spre cer. Totul făcut în „piatră cioplită” cu iscusinţa minţii şi cu mâna lucrătorilor pricepuţi în tăierea calcarului, deoarece pe atunci nu se inventase încă dinamita (Nobel A. în 1866) şi nu se foloseau macaralele. Aşa s-a născut traseul „Drumul Fierului”.
Izbânzile tehnice ale căii ferate Oraviţa – Anina impresionează atât prin spectaculozitatea traseului, cât şi prin povestea construcţiei liniei. Astfel, unul din tunele poartă numele arhitectului Johann Ludwig Dier Dollhoff care, considerându-se vinovat de un prim eşec al perforării tunelului Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au întâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, s-a sinucis aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei. Aproape fiecare tunel şi fiecare viaduct are un nume şi o poveste.
Sursa: Banatul Montan – Ghidul tău turistic
