Transportul în comun din Timişoara, între faliment şi investiţii salvatoare de la Primărie

„Aşteptăm cu zecile de minute în staţii şi tramvaiele circulă ca melcii”. „Sunt frumoase tramvaiele astea noi, dar scot unele zgomote… Şi niciodată nu ştii când se strică şi rămâi blocat pe şine”. „Liniile de tramvai din zona Ronaţ – Balta Verde sunt foarte vechi. Mergi ca pe valuri la cât se clatină tramvaiele”. „Autobuzele sunt supraaglomerate. Dimineţa şi după-amiază sunt atât de pline că prefer să merg pe jos”.

Acestea sunt doar câteva dintre mărturiile timişorenilor care folosesc transportul în comun din oraş. Nimic de bine de Regia Autonomă de Transport Timişoara (RATT). Nici nu este de mirare! Regia este mereu într-o situaţie financiară proastă. De mai bine de zece ani, RATT nu reuşeşte să ajungă pe linia de plutire şi să încheie vreun an cu profit.

Infrastructura este învechită, tramvaiele vechi mai au puţin şi se dezmembrează dacă nu ajung rapid la Paşcani şi Arad pentru modernizare, iar autobuzele şi troleibuzele sunt insuficiente pentru numărul mare de călători. Şi totuşi, anual, regia beneficiază de banii publici pe care Consiliul Local Timişoara îi redirecţionează spre ea. Anul 2017 nu face excepţie şi, cu toate că regia nu a scăpat de datoriile istorice, Primăria Timişoara i-a aprobat un buget ce sare de 100 de milioane de lei.

Buget mare, profit mic

Conducerea Regiei Autonome de Transport Timişoara a primit anul acesta un buget de 104 milioane de lei. Banii provin din bugetul general al oraşului şi trebuie să acopere cheltuielile cu personalul şi o mare parte din datorii. Nici vorbă despre investiţii în infrastructura de transport de care să beneficieze timişoreniii. Tot Primăria face şi acest lucru prin achiziţia de mijloace noi de transport şi prin reabilitări de linii de tramvai.

Potrivit cererii RATT pentru Consiliul Local Timişoara, „la fundamentarea indicatorilor valorici cuprinşi în Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 s-au avut în vedere următoarele elemente:

– numărul mediu de salariaţi din 2016, de 951 salariaţi;

– realizările preliminate ale regiei privind executia BVC pentru anul 2016;

– necesarul de combustibil, energie electrică şi termică, apă, gaz, ce se preconizează a se consuma în anul 2017;

– estimarea necesarului de cheltuieli cu asigurările, inclusiv pentru cele 2 moduri noi de transport (intermodal cu biciclete si transport naval);

– preţurile actuale la apă, energie şi combustibil;

– nivelul mediu al veniturilor obţinute din prestaţiile prevăzute a fi efectuate, atât din încasări proprii, diferenţele de tarif acordate din bugetul local pentru facilitate, cât şi din compensaţia la transport pentru celelalte tipuri de transport public;

– normativul de personal de 1230 salariaţi la sfârşitul anului 2017”.

Ca în fiecare an, RATT îşi bazează funcţionarea pe banii primiţi de la Primărie. Din vânzarea biletelor, regia prognozează încasări de peste 26 de milioane de lei, dar a cerut şi peste 60 de milioane de lei pentru a acoperi gratuităţile şi pentru a asigura funcţionarea sistemului de transport.

„Venituri din diferenţe de tarif la transport (facilităţi acordate diferitelor categorii de cetăţeni) din bugetul local în sumă de 60.541 mii lei, compensaţie pentru asigurarea funcţionalităţii sistemelor de transport : intermodal cu biciclete şi naval, previzionate la suma de 6.427 mii lei . La această sumă (venituri ) se adaugă taxa pe valoare adăugată, astfel că suma necesară de la bugetul local pentru asigurarea funcţionalităţii sistemelor de transport este de 6.696.800 lei pe lună, exclusiv sumele acordate la transportul metropolitan. Compensaţia a fost estimată pentru a acoperi efectele asupra veniturilor şi cheltuielilor, în condiţiile îndeplinirii obligaţiilor de serviciu de transport public pentru sistemele de transport administrate de regie în 2017 (reduceri şi gratuităţi-facilităţi la transportul urban, studenţi şi masteranzi, biciclete, naval)”, se arată în motivarea RATT.

Pe ce mai cheltuie RATT bani anul acesta? Sigur nu pe investiţii! Doar 6 milioane de lei sunt trecute la capitolul acesta şi investiţiile nu vizează reabilitări de linii sau achiziţii de mijloace noi. RATT are nevoie de mai multe utilaje pentru intervenţii. Şi cum acestea nu sunt deloc puţine, RATT vrea ca angajaţii să aibă maşini de calitate când intervin. Vor fi cumpărate mai multe utilaje pentru lucru la înălţime, astfel încât angjaţii să poată ajunge mai uşor la liniile de tramvai şi troleibuz.

Alte cheltuieli are regiei sunt „cu bunuri si servicii în sumă de 26.468.000 lei formate din:

– cheltuielile privind stocurile, care includ cheltuielile cu combustibilul şi energia electrică, cheltuielile cu piesele de schimb şi materialele necesare mentenanţei si exploatării sistemelor de transport, cheltuieli cu obiectele de inventar,etc . Pentru anul 2017 a fost estimată o creştere a acestor tipuri de cheltuieli, pe de o parte datorită extinderii activităţii de transport şi anume transportul metropolitan cu troleibuze, transportul intermodal cu biciclete şi transportul naval, dar şi o creştere a cheltuielilor cu piesele de schimb generate de ieşirea din garanţie a unor mijloace de transport precum şi a creşterii gradului de uzură a infrastructurii şi a mijloacelor de transport.

– cheltuielile privind serviciile executate de terţi, care includ cheltuielile şi întreţinerea şi reparaţiile efectuate la mijloacele de transport, utilaje, clădiri, refugii călători, bunuri aflate în propritatea regiei sau date în administrare. În această grupă de cheltuieli se includ şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru mijloacele de transport şi persoane, sumă majorată faţă de anul 2016 ca urmare a estimării cheltuielilor suplimentare cu asigurarea bicicletelor, în valoare de aproximativ 91.000 lei şi a sistemului de vaporete cu suma de 265.000 lei; cheltuieli cu taxe poştale şi cheltuielile cu telecomunicaţii mai mari decât în anul 2016 generate de extinderea reţelei de comunicaţii pentru asigurarea funcţionalităţii tuturor sistemelor de transport. Mai includ cheltuieli cu deplasări în ţară şi străinătate, cheltuieli cu servicii de pază, de întreţinere şi funcţionare a tehnicii de calcul, cheltuielile cu pregătirea profesională – cheltuieli suplimentate datorită necesităţii de atestare de conducătorilor de autobuz şi începând cu anul 2016 şi a celor de troleibuz, precum şi a reconversiei profesionale a personalului pentru sistemul naval, etc.

De asemenea, în această categorie sunt incluse serviciile cu colaboratorii şi cheltuieli privind comisioanele şi onorariile care cuprind: cheltuielile cu consultanţa juridică, cheltuieli cu reprezentarea regiei în instanţă în procesele cu ANAF, Curtea de Conturi şi alte litigii pe care regia le are pe rol, cheltuieli pentru reorganizare în societate comercială şi cheltuieli cu comisioanele achitate agenţilor economici care prestează servicii de vânzare bilete”.

Să nu uităm de datorii. Un capitol cât se poate de controversat când vine vorba despre RATT. În proiecţia de buget nu sunt detaliate restanţele la plată pe care regia le are şi de care se pare că nu reuşeşte să scape de ani buni. Potrivit documentelor, RATT are plăţi restante de 64,1 milioane de lei şi creanţe restante de 3,1 milioane de lei.

Capul lui Goia îl vrem

Şi pentru că regia funcţionează defectuos şi nu reuşeşte să îşi redreseze starea finanaciară, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, i-a cerut demisia de mai multe ori directorului general, Ioan Goia. Edilul spune că va convoca adunarea generală a acționarilor și va solicita demiterile.

„Este inadmisibil ce de întâmplă. Mai ales ce s-a întâmplat când un vatman nu a știut cum să deschidă trapa pentru persoanele cu handicap. De asemenea, nu este cu putință ca după câteva luni de când am cumpărat minibusurile, RATT să nu aibă traseul stabilit, să le putem pune în circulație. Stau oamenii în staţii şi jumătate de oră pentru a aştepta mijloacele de transport. Ce pot să fac este să pun toată presiunea pe directorul RATT și ați văzut că fac asta pe toată conducerea RATT. Mai durează câteva luni până expiră mandatul acestui nesimțit, nerușinat, care sfidează un oraș întreg. Sunt termenii potriviți pentru acest personaj. El are campus monăstiresc și vrea să facă muzeu, astea sunt prioritățile orașului. Nu îi pasă că e frig, că plouă, că e cald, că oamenii stau în stații. El spune că sondajele lui arată că sistemul funcționează foarte bine”, declara Nicolae Robu, primarul Timişoarei, la finalul lunii martie.

Înca de la începutul mandatului, Nicolae Robu a spus că vrea un director nou la RATT, dar nu a reușit să îl detroneze pe Ioan Goia nici până acum.