Cei mai în vârstă îşi amintesc că atunci când erau tineri trebuiau să treacă un examen-test pentru a intra în formaţia de dubaşi. Ei erau puşi să sacrifice un animal, un mânz, un viţel ori o capră, iar din pielea animalului să făurească o dubă pe care să o folosească la colindat, însă acest lucru s-a pierdut în timp. Chiar dacă testul nu mai este o regulă în zilele noastre, în cazul în care grupul ajunge pe la foştii dubaşi, mai bătrâni, aceştia nu se sfiesc să-i pună la anumite teste pe cei tineri, pentru a se convinge că tradiţia e pe mâini bune.

Dubaşii poartă costume tradiţionale, vechi de sute de ani, moştenite din străbuni. Costumele lor sunt cusute din pânză albă, iar în partea de jos a cămăşii este aplicată o broderie cusută de mână. Peste cămaşă, băieţii pun veste de culoare albă, împletite cu fir din lână de oaie. La mijloc, ei poartă curele şi, obligatoriu, trebuie să aibă o batistă. Nu lipseşte nici tricolorul pe care dubaşii îl poartă în diagonală pe piept. Capetele şi le acoperă cu căciuli de astrahan, împodobite cu flori, cu pene de fazan şi, de asemenea, cu nelipsitul tricolor.