Topul județelor din România ,,miliardare” la capitolul investiții străine atrase. Timișul se află pe o poziție excelentă

568

Un raport al Băncii Naționale și al Institutului Național de Statistică arată situația județelor care au atras cele mai multe, dar și cele mai puține investiții străine în anul 2017.

Gorj e judeţul care are investiţii străine totale de doar 4 milioane de euro în ultimii 28 de ani, potrivit datelor oficiale ale BNR şi Institutului Naţional de Statistică. În topul judeţelor care au atras cele mai puţine investiţii străine se numără Mehedinţi (5 milioane de euro), Vaslui (43 milioane de euro), Botoşani (77 milioane de euro) şi Teleorman (79 milioane de euro).

De altfel, cele cinci judeţe codaşe la investiţii străine se numără printre primele în topul sărăciei când este luat în calcul factorul PIB/cap de locuitor.

La polul opus, judeţele cu cele mai mari investiţii străine atrase după căderea comunismului sunt Bucureşti (38,699 miliarde euro), Ilfov (4,165 miliarde euro), (Timiş 3,998 miliarde euro) Prahova (2,251 miliarde euro), (Braşov 2,204 miliarde euro), Constanţa (Constanţa 2,163), (Cluj 1,934 miliarde euro),

Gorjul este un judeţ crucial pentru ţara noastră, iar motivul este Complexul Energetic Oltenia. În prezent, România dispune de circa 11.000 MW care pot produce constant energie electrică (hidrocentrale, termocentrale şi centrala nucleară de la Cernavodă). Astăzi, capacitatea netă instalată şi disponibilă (inclusiv cea rezervată pentru servicii de sistem) în centrale termoelectrice pe bază de lignit şi de huilă (Complexul Energetic Oltenia – CEO şi Complexul Energetic Hunedoara – CEH) este de aproximativ 3.300 MW. Dar, evident, niciodată nu se funcţionează la capacitate maximă. CE Oltenia nu poate produce mai mult de 3.000 MWh/h, oricât s-ar chinui!

Ce s-ar întâmpla dacă oltenii nu mai pot să producă energie electrică? Mulţi consumatori industriali vor fi opriţi. Sau, şi mai simplu, în toată România se va opri curentul, adică vom intra în blackout! Pentru că nu există alte capacităţi de producţie capabile să înlocuiască producţia din termocentralele ce alcătuiesc acest complex energetic. Este adevărat, în România sunt instalate capacităţi de aproximativ 5.000 MW în surse regenerabile, în principal în centrale eoliene (3.100 MW) şi fotovoltaice (aproape 1.400). Lăsând la o parte faptul că niciodată nu produc la capacitate maximă, ce se întâmplă într-o noapte de iarnă, la -20ºC? Nimic, pentru că fotovoltaicele nu pot produce noaptea, iar fermele eoliene devin inutile la temperaturi atât de scăzute. Problema este că nici capacitate de interconectare, de import, nu avem astfel încât să acopere producţia CE Oltenia şi CE Hunedoara!

sursa – capital.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.