La nivelul populaţiei de tineret cu vârste între 14 şi 35 de ani din judeţul Timiş, a fost realizat la finalul lui 2016 un prim val de culegere de date asupra percepţiilor despre educaţie, familie, şcoală, timp liber şi comunitate. Datele au fost culese de către Fundaţia Independentă de Tineret Timiş, fiind centralizate în primul val un număr de 536 de răspunsuri, la nivelul unui eşantion probabilist multi-stratificat, fiind reprezentative într-o eroare maximă de 4,5%.
Cele 5 studii calitative realizate înaintea sondajului, care au orientat construirea chestionarului de sondaj, au fost realizate prin metoda de studiu tip focus-grup, aplicată pe grupe de tineri relativ omogene, cuprinzând tineri angajaţi, tineri elevi, tineri din urbanul mic, tineri studenţi şi tineri de vârste mai ridicate 28-35 de ani.
Rezultatele sondajului arată un grad ridicat al nivelului de statisfacţie faţă de şcoala absolvită sau la care intervievaţii sunt înscrişi, doi din trei tineri fiind mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de ultima şcoală absolvită, ori la care sunt înscrişi (şcoli şi licee, ori facultăţi). Totuşi, unul din cinci intervievaţi consideră că şcoala absolvită sau la care este înscris nu i se potriveşte, un semnal suficient de serios cu privire la una dintre cauzele orientării uneori greşite în carieră a tinerilor.
Tinerii identifică sursele discriminării în şcoală în primul rând pe baza criteriilor de status economic şi de gen.
Un semnal de alarmă foarte serios a fost indicat de răspunsurile cu privire la existenţa comportamentelor de hărţuire în şcoală, 40% afirmând că au întâlnit comportamente de bullying (termen ce face trimitere la conduite în care un coleg este hărţuit repetat de către alţii).
Voluntariatul este văzut drept un avantaj semnificativ pentru viitorul profesional al tinerilor, în timp ce consilierea profesională a acestora este determinată mai ales de către consilierii şcolari, profesori şi organizaţiile studenţeşti, nu înainte de familie şi prieteni, care rămân principalii factori de încredere pentru consiliere şi sfaturi cu privire la carieră. Munca voluntară în ONG-uri este puternic valorizată de tineri, privită ca importantă şi foarte importantă pentru viitorul lor profesional de către doi din trei intervievaţi.
Sportul este activitatea desfăşurată de 4 din 10 tineri des şi foarte des în timpul liber, iar unul din doi tineri optează pentru ieşirile cu prietenii sau familia în afara localităţii, în weekend. Opţiunea pentru clubbing este frecventă (cel puţin o dată pe săptămână) pentru unul din trei tineri, iar pentru spectacole clasice optează frecvent unul din cinci tineri, în timp ce pentru concertele sau festivalurile muzicale optează frecvent unul din trei tineri.
Consumul frecvent de alcool este asociat timpului liber de unul din cinci tineri (cel puţin o dată pe săptămână), iar fumatul este întâlnit frecvent de jumătate din tineri în activităţile de timp liber. Mult mai reduse sunt situaţiile în care tinerii se întâlnesc cu medii în care se consumă droguri şi etnobotanice (12% din răspunsuri).
Temele de dezbatere despre politică sunt fecvent întâlnite în discuţiile din familie sau cu prietenii pentru unul din cinci tineri, în timp ce participarea lor frecventă ca militanţi politici este întâlnită la 15% din respondenţi.
Încrederea faţă de conducerile liceelor este relativ scăzută, o minoritate de unul din cinci respondenţi indicând multă şi foarte multă încredere, 30% indicând un nivel mediu de încredere, iar restul situându-se într-un orizont minim al încrederii. Conducerile facultăţilor sunt mai bine creditate cu încredere (unul din trei respondenţi indicând multă şi foarte multă încredere), la fel ca pentru ligile şi organizaţiile studenţeşti.
Unul din patru tineri are încredere mare şi foarte mare în Primărie, abia 6% indicând un nivel mare şi foarte mare al încrederii în Parlament, 9% în Guvern, 24% în Biserică şi 35% în Armată.
Tinerii indică preocupări accentuate şi conştientizarea cu privire la câteva teme specifice: indică un grad ridicat de impact al fenomenului corupţiei la nivelul administraţiei locale (pentru o evaluare pe o scală de la 1 – mă afectează profund – la 10 – nu mă afectează deloc -), dar şi al calităţii slabe a învăţământului preuniversitar sau a lipsei de şanse pentru dezvoltarea profesională.
