Conform Institutului Național de Statistică (INS), companiile din județul Timiș au realizat în primele opt luni ale anului trecut exporturi de bunuri în valoare de 3,417 391 miliarde euro. Datorită acestei performanțe, Timișul a depășit Argeșul și a devenit cel mai competitiv județ pe piețele externe.
mde – miliarde euro. Sursa: INS, Buletin statistic lunar județean, 10/2015.
Datele precedente reflectă faptul că exporturile companiilor românești sunt realizate în proporție de 38,6% în zona București- Ilfov-Argeș-Prahova-Constanța, respectiv în proporție de 27,8% în zona Bihor-Arad-Timiș-Sibiu-Brașov. Pe de altă parte, este foarte vizibilă discrepanța de competitivitate dintre cele două zone. Astfel, dacă în prima zonă valoarea raportului dintre deficitul comercial și valoarea exporturilor (52,4%) reflectă un nivel incredibil de redus al competitivității companiilor exportatoare, în cazul celei de a doua zone valoarea raportului dintre excedentul comercial și exporturi reflectă un nivel de competitivitate foarte bun (11,6%). Cu alte cuvinte, exporturile din zona București-Ilfov-Argeș-Prahova-Constanța au determinat în primele opt luni ale anului trecut un deficit extern de 7,536 810 miliarde euro, în timp ce exporturile din zona Bihor-Arad-Timiș-Sibiu-Brașov au generat un excedent extern de 1,164 306 miliarde euro. Evident, această discrepanță uriașă de competitivitate implică riscuri majore în ceea ce privește fezabilitatea financiară și economică a României. Pentru că nicio țară nu poate avea creștere economică sustenabilă în condițiile în care apar fracturi de competitivitate la export între anumite zone geografice.
În acest context, recentul clasament al celor mai competitive județe și orașe românești publicat de Forbes România reflectă foarte clar faptul că problema competitivității exporturilor românești, o problemă care afectează deosebit de grav nivelul de trai și sustenabilitatea creșterii economice, este neglijată nu numai de către guvernanți, ci și de către presa de specialitate. Astfel, ziariștii de la Forbes România au estimat competitivitatea județelor și orașelor românești în funcție de următoarele criterii: produsul intern brut nominal, produsul intern brut pe locuitor, nivelul salariilor, rata șomajului, valoarea investițiilor străine, numărul de companii active, calitatea infrastructurii, numărul de locuințe și numărul instituțiilor de învățământ . În raport cu aceste criterii, Forbes România a alcătuit următorul clasament : Timiș, Cluj, București, Bihor, Constanța, Brașov, Arad, Prahova, Argeș și Iași (1). Să evaluăm acum validitatea acestui clasament în funcție de primele patru criterii din lista de criterii menționate anterior.
PIB – produs intern brut; PIBL – produs intern brut pe locuitor; mdlei – miliarde lei; SLN – salarii lunare nete; RS – rata șomajului. Surse: 1. Eurostat, Population and social conditions; 2. INS, Buletin statistic lunar județean, 10/2015; 3. Comisia Națională de Prognoză, Prognoza în profil teritorial – varianta de toamnă 2015.
Fără îndoială, clasamentul din matricea precedentă implică multe semne de întrebare. Mai întâi, locurile ocupate de județul Bihor (4) și de județului Iași (10) în clasamentul Forbes România sunt lipsite de o elementară validitate deoarece județul Sibiu a înregistrat în 2014 un produs intern brut pe locuitor de 35 184 lei și un nivel mediu al salariilor lunare nete de 1 954 lei în octombrie anul trecut. Apoi, locul 2 ocupat de județul Cluj în același clasament nu are acoperire factuală deoarece județul Cluj a realizat în primele opt luni ale anului trecut exporturi de numai 0,756797 miliarde euro și un deficit comercial de 0,537102 miliarde euro. În sfârșit, locul 3 ocupat de București în clasamentul Forbes România pare, de asemenea, incompatibil cu nivelurile foarte mari, cele mai mari din România, al PIBL și SLN.
În acest context, experții de la Forbes România ar fi trebuit să utilizeze un set mult mai relevant de criterii de evaluare a competitivității economice a Bucureștiului și a județelor. În opinia mea, evaluarea competitivității unei zone economice implică în mod necesar, pe lângă nivelul produsului intern brut, luarea în considerare a valorii exporturilor, a excedentelor comerciale și nu în ultimul rând a dinamicii demografice. Evident, nivelul relativ scăzut al exporturilor pe locuitor și nivelul nejustificat de mare al deficitelor comerciale justifică depunctarea Bucureștiului în clasamentul Forbes România. Pe de altă parte, cu excepția Timișului și oarecum a Clujului, declinul demografic acut din ultimul deceniu a afectat extrem de grav potențialul economic al tuturor regiunilor și localităților românești. Din păcate, performanța Timișului care a înregistrat în perioada 2004-2014 o creștere a numărului de locuitori cu 5,1% este o performanță singulară la nivel național.
Sursa: Eurostat, Population and social conditions.
În încheiere, voi evidenția o inadvertență inacceptabilă în studiul publicat de Forbes România referitor la evaluarea celor mai competitive județe și orașe românești în 2015. Astfel, lista celor mai performante companii din județul Timiș selectate de Forbes România este o listă complet lipsită de validitate. De ce? Pentru că din această listă (Enel Banat, Colterm, Aquatim, ELBA, Mondial, RATT, Dunca Expediții, RETIM, Unita Turism și PROMPT) au fost omise cel puțin 9 companii timișene excepțional de competitive: Continental Automotive, Continental Tires, Draxelmaier, Hell, Flextronics, Bosch, Schaefer, TT Electronix și Smithfield (COMTIM). În aceste condiții, clasamentul celor mai competitive județe și orașe ale României alcătuit de experții Forbes România reprezintă doar un penibil exercițiu de rutină și nimic mai mult. În schimb, dobândirea poziției de lider național în comerțul cu bunuri de către județul Timiș reprezintă o performanță cu adevărat remarcabilă, o performanță care onorează companiile timișene și Banatul în ansamblul său.
Sursa: 1. Forbes.ro, 40 cele mai bune orașe, Ediția 2016.
Dr. Ing. Nicolae Țăran
