Fără a pune cu nimic în umbră activitatea și performanța firmelor ce-și desfășoară activitatea în Capitală, trebuie spus că există viață economică și în alte părți ale țării.
Chiar dacă marile firme cu capital străin se declară a fi bucureștene, din motive de marketing, dar și din considerente fiscale sau de dezvoltare investițională, faptele lor spectaculoase sunt suma eforturilor celor din multe alte localități de pe harta României.
Cu atât mai lăudabile sunt rezultatele spectaculoase oferite de două dintre cele mai dinamice județe. E vorba, evident, de Cluj și de Timiș. Majoritatea firmele ce operează cu tehnologii de vârf, precum cele din electronica aplicată, tehnologia informației, telecomunicații, componente auto, aparatură medicală sau accesorii și consumabile medicale, sunt localizate în acești doi poli de dezvoltare — Timișoara și Cluj-Napoca, sau în localitățile apropiate lor. Acum se culeg roadele unei idei aplicate dintr-o nevoie stringentă a anilor 2000. Pentru a frâna exodul creierelor, dar și al forței de muncă înalt calificate în domeniul informatic, a fost luată o măsură drastică, dar eficientă. Au fost scutite de impozitare salariile obținute de specialiștii IT. Dacă astăzi mai e sau nu oportună o astfel de măsură este o întrebare la care ar trebui să răspundă analiștii economici. E greu de pus în balanță câștigul adus de celebra decizie și banii ce s-ar fi strâns la pușculița veșnic golă a bugetului de stat prin impozitare.
Cifrele anului 2020 arată peste 130.000 de angajați în domeniul IT. Astfel, în jur de 7 din 10 salariați din sectorul IT și Telecomunicații lucrează în industria de software și servicii IT, ceea ce plasează această industrie în Top 5 industrii din România, după numărul de angajați, alături de transporturile terestre, industria alimentară, a articolelor de îmbrăcăminte și producția de autovehicule.
București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt principalele centre IT & C din România. Aici se găsesc mai mult de două treimi din totalul angajaților, dar și din numărul absolvenților TIC, după cum ne relevă datele publicate în Studiul privind impactul industriei de software și servicii IT în economia Romaniei, realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
„(…) în fiecare an, efectivul de salarizare din industria de software și servicii IT se mărește, în medie, cu peste 9.000 de persoane, echivalentul populației unui oraș mic din România. Totuși, această creștere nu reflectă întregul potențial de dezvoltare a industriei de software și servicii IT, ținând cont de faptul că această industrie se confruntă cu un puternic deficit de forță de muncă”, arată autorii studiului.
Dacă Clujul are cel mai mare număr de absolveți din țară, nici Timișoara nu este prea departe. Acum, nu ne vom referi la București și Iași, din motive de distanțare greografică. În Ardeal și Banat râmân veșnicele competitoare Cluj-Napoca și Timișoara.
În anul 2020, industria de software și servicii IT a generat în economia națională, prin efectul ei direct, indirect și indus, o cerere totală de piață de aproximativ 30 de miliarde de euro, echivalentul cifre totale de afaceri create de companii active în județele Timiș și Cluj, cele mai mari județe din România după cifra de afaceri, excluzând Bucureștiul, și o valoare adăugată brută de circa 13,6 miliarde euro, echivalentul a circa 6,2% din PIB-ul României. Comparativ, tot județul Cluj — primul județ din România în funcție de PIB (excluzând Bucureștiul) — are o contribuție la PIB de circa 10–11 miliarde de euro, arată datele ANIS.
Clujul rămâne unul dintre cele mai puternice centre pentru această industrie: are peste 1.500 de companii IT, totalizând aproximativ 25.000 de angajați, arată datele reprezentanților industriei locale.
Industria IT & C se confruntă în continuare cu un puternic deficit de forță de muncă. În ultimul deceniu, industria de software și servicii IT a avut un singur an de scădere din punctul de vedere al numărului de angajați, iar sectorul IT și Telecomunicații a ajuns să angajeze aproximativ 179.000 de persoane, adică aproximativ 2,7% din totalul salariaților.
Dacă în domeniul de mai sus Clujul are un oarecare avans, este rândul timișenilor să fie pe cel mai râvnit loc într-un alt domeniu. La construcții și investiții imobiliare Timișul a surclasat capitala Ardealului. Astfel, între finalul anului 2021 și 2024, în cinci orașe din România, București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Brașov, precum și în regiunile adiacente, vor fi finalizate proiecte de proprietăți comerciale ce cumulează în total peste 370.000 mp (clădiri de birouri, spații logistice, parcuri de retail), șapte mari hoteluri afiliate unor branduri internaționale și peste 20.000 de apartamente noi, conform raportului oferit de Bucharest Real Estate Club (BREC) — Regional Cities.
Analiza este realizată pe baza informațiilor BREC de companiile din piață și a datelor CBRE, Cushman & Wakefield Echinox, Simon & Partners Cluj-Napoca, IMRA Real Estate Constanța și Est Hospitality.
Conform raportului, Timişoara atrage aproape un miliard de euro investiţii în proiecte de birouri, retail şi logistice de peste 190.000 de mp. Dintre cele cinci regiuni analizate, Timișul atrage cele mai mari investiții imobiliare și oferă conexiuni excelente cu coridoarele pan-europene, fapt care a transformat zona într-una râvnită de producători.
Dovadă a eficienței deosebite a firmelor timișene este un fapt petrecut la finalul anului trecut, dar nu îndeajuns de mediatizat: numărul impresionant de entități economice ce s-au clasat pe locuri fruntașe la nivelul țării.
Anul trecut, în 23 noiembrie, la Gala Topului Național al Firmelor 2022, nu mai puțin de 542 de firme de la noi din județ au ocupat, la câte una din categoriile concursului, primele locuri din cele zece pe țară.
