Dificultățile de respirație, oboseală rapidă și accentuată, dificultăți de adaptare la efort fizic, somnolență, dureri musculare. Sunt doar câteva dintre urmările unei infecții COVID-19 cu afectare profundă a funcției respiratorii. Acestea se manifestă îndeosebi în cazul pacienților care, din cauza formei medii sau grave de infecție cu SARS-CoV2, au necesitat susținere respiratorie asistată.
Toți cei care acuză asemenea simptome, chiar și după vindecarea de coronavirus, au fost internați în unitățile sanitare COVID-19, de la câteva zile până la câteva săptămâni. Pacienții în cauză au avut o afectare pulmonară de cel puțin 40 la sută, constatată în urma unei investigații imagistice de tip CT sau low dose CT. Sechelele respiratorii pot persista o perioadă îndelungată de timp, de la câteva săptămâni până la câteva luni. În cazul în care pacientul nu urmează un program complex de recuperare, scăderea capacității respiratorii se poate accentua ducând la o alterare a calității vieții.
Specialiștii Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara au inițiat un program complex prin care pacienții care au avut infecții COVID-19 și au rămas cu dificultăți de respirație pot beneficia de asistență medicală terapeutică pentru recuperarea și îmbunătățirea capacității pulmonare. “La pacienții post COVID modelul respirator se schimbă. Ei trec de la o respirație normală, eficientă, la una superficială, ineficientă. Ei respiră foarte scurt, ineficient, superficial. Și, atunci, programul de recuperare pentru acești pacienți va începe cu o reeducare respiratorie. Deci, învățăm pacientul cum să respire corect. Programele de reabilitare respiratorie includ exerciții de forță, de anduranță și exerciții de gimnastică respiratorie”, spune asist. univ. asociat dr. Alexandru Crișan, kinetoterapeut Spitalul de Boli Infecțioase.
Procesul de reabilitare a pacienților cu forme medii sau grave de COVID-19, cu afectare pulmonară ridicată, presupune o serie de programe personalizate, în funcție de deficiențele fiecărui pacient în parte. Aceste exerciții duc la îmbunătățirea respirației, reducerea dispneei și creșterea forței musculare, mai ales la nivelul membrelor inferioare. Programele de recuperare fizică pot dura între două și patru săptămâni, în funcție de pacient. “Toți pacienții care au trecut printr-o formă moderată de boală resimt oboseala luni de zile după boală. Ei spun că nu mai pot urca scările ca înainte, nu mai pot avea aceleași activități de zi cu zi ca înainte și atunci pacienții trebuie să facă aceste exerciții de recuperare respiratorie”, adaugă Alexandru Crișan.
Specialiștii Compartimentului de Recuperare Medicală Respiratorie din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase susțin că pacienții vindecați de formele moderate sau severe de coronavirus care acceptă să intre în aceste programe de reabilitare pulmonară sunt evaluați clinic, funcțional și biologic. Totodată, li se face un examen imagistic pentru a se vedea aspectul radiologic al leziunilor pulmonare post COVID-19, posibil fibrotice.
“Pentru cei cu forme severe, recuperarea la domiciliu este extrem de dificilă. Își revin destul de greu. Atunci când vin în clinica noastră cu kinetoterapeut, cu medici specializați în explorări funcționale, biologice, în care au loc consulturi interdisciplinare cu celelalte specialități, pacienții beneficiază de un tratament complex. Nu este suficientă doar o gimnastică medicală, așa cum fac unii dintre ei acasă. Practic, când vin la noi sunt dependenți de oxigen, cei mai mulți nu vin pe picioarele lor, vin într-un scaun cu rotile, necesită debite mari de oxigen, undeva la 30 de litri, și nu pot să coboare singuri la marginea patului. Efectiv, noi cu asta începem – îi ajutăm să facă primii pași. Acasă, fară ajutor specializat, este destul de greu să obțină aceste progrese”, spune asis. univ dr. Camelia Corina Pescaru, medic specialist pneumolog, coordonator Compartiment Recuperare Medicală Respiratorie.
Recuperarea respiratorie este un proces de durată ce nu poate fi realizat decât într-un centru specializat. “În urma acestui program de reabilitare, scade și necesarul de ajutor de oxigen suplimentar. Dacă inițial un pacient are nevoie de 30 de litri, după recuperarea respiratorie poate ajunge la 10 litri sau chiar 5 litri necesar de oxigen, ce poate fi asigurat cu ajutorul unui concentrator de oxigen pe care poate să îl folosească acasă”, precizează asis. univ dr. Camelia Corina Pescaru.
La finalul acestor programe de reabilitare are loc o reducere accentuată a simptomelor, dar și a sechelelor respiratorii, concomitent cu creșterea capacității de efort fizic, toate ducând la o îmbunatățire a calității vieții