Într-o hotărâre naţională luată acum mulţi ani se precizează faptul că este interzisă montarea supraterană a echipamentelor tehnice pe domeniul public, iar soluţia ar fi punerea cablurilor în subteran sau în incintele construcţiilor. Timișoara arată, însă, altfel la acest capitol, cablurile inestetice care atârnă putând fi zărite la înălțime în mai toate zonele orașului.
Unul dintre viceprimarii Timişoarei, Farkaş Imre, a povestit despre hotărârea Consiliului Local apărută în 2009, care le impune operatorilor crearea unui spațiu în subteran, destinat în mod special cablurilor de telecomunicații:
“Avem un HCL din 2009 şi apoi s-a adaptat în anul 2015 cu un alt HCL, unde am cerut ca toţi operatorii care au posibilitatea (…) să producă subteran. După cum ştim, avem şi un proiect european realizat în Piaţa Unirii în aşa numita Cetate, unde noi, Primăria, am avut introdus în proiect şi realizarea unui canal de comunicaţie subteran unde o să se pună cablurile. De când ocup postul de viceprimar, din iulie 2016, am primit ca, printre alte atribuţii, să mă ocup de această problemă. Am demarat proiectul, ne-am întâlnit cu cei nouă operatori care au cabluri în zona Cetate. Din păcate, s-a schimbat legea şi a trebuit să reînnoim regulamentul şi contractele care deja au fost făcute cu operatorii şi care trebuiau avizate de către ANCOM. Ştim că în 2016, după alegeri, s-au făcut schimbări şi la ANCOM. A trebuit să aşteptăm şi asta.”, a spus Imre.
În anul 2017, răspunsul pe care l-au primit a fost unul pozitiv:
“Ne-au admis cererile, ne-au admis regulamentul, ne-au admis forma de contract. Aşteptăm vreme prielnică şi ne apucăm să introducem cablurile în Cetate. În toate proiectele care s-au facut cu reabilitări, peste tot am introdus canalizare şi, unde am putut, am introdus și cablurile. În altă ordine de idei, din păcate în centru (zona Catedrală, zona Maria) nu prea există aceste canale. Noi putem face apel şi am şi hotărât ca operatorii care au posibilitatea şi doresc să dezvolte această infrastructură să le facă, dar asta introduce, ca orice acces în domeniul public, autorizaţie de construcţie. Aşa zice legea, în orice. Este o procedură mai îndelungată”.
Viceprimarul a declarat că acele cabluri care atârnă la toți stâlpii din oraș nu sunt în administraţia Primăriei. S-a făcut totuși un apel către operatori, prin care s-a cerut identificarea cablurilor ce nu mai sunt funcţionale și eliminarea acestora din circuit. De asemenea, primăria le-a cerut operatorilor ca pe viitor, să se marcheze clar apartenența fiecărui cablu din Timișoara.
“Din păcate, după furtuna din septembrie 2017, am avut foarte multe calamităţi şi foarte multe cabluri rupte. Marea majoritate s-a adunat, dar în zonele limitrofe sau în unele locuri în care noi nu putem să le vedem pe toate, am făcut apel şi la Poliţia Locală să sesizeze. Avem legătură cu o firmă de operator de cabluri care se deplasează pe teren şi dacă aparţine de firma respectivă , să şi le adune. Dacă este vorba despre o altă firmă, noi facem sesizare. Noi teoretic după şase luni, putem să ne atingem de cabluri. Am şi eu o întrebare: dacă cablurile s-au întrerupt şi operatorii sau beneficiarii nu se sesizează, înseamnă că unele cabluri nu sunt funcţionale. Mi-am permis să trimit o scrisoare deschisă către directorul ANCOM-ului şi am întrebat ca în secolul 21 în care trăim în care curentul, gazul şi apa sunt o utilitate publică, de ce nu ar putea să fie şi reţelele de comunicare o utilitate publică. L-am rugat să considere că o să ne trebuiască o lege aprobată de Parlament. Dacă cumva reuşim la iniţiativa noastră a Primăriei să declarăm utilitate publică, atunci se va uşura vehement posibilitatea de a produce şi de a face canalizări subterane pentru cabluri.”, a mai spus viceprimarul Imre.
Acesta se gândeşte la “curăţenia de primăvară” şi la dispariţia cablurilor, mai exact din martie.
“Ce am observat eu, este că tendinţa de a mai pune cabluri pe stâlp s-a oprit. Este o ambiguitate aici, beneficiarul o să sufere dacă noi îi tăiem cablul. Noi vrem să evităm asta şi pentru Primărie, şi pentru el. Pur şi simplu, rămâne fără internet şi fără o reţea de comunicaţie timp de şase zile până se remediază. Eu aş dori să evit toate astea”, a concluzionat Farkaş Imre.
