La Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde s-a deschis vineri o expoziție inedintă ce este rodul colaborării dintre muzeografii timișoreni și cei germani.
Machete de case de lemn din Bucovina la muzeu
Expoziția internațională „Case de lemne din Bucovina” este o aducere în fața publicului iubitor de autentic și arhaic a unor machete din lemn – restituiri istorice și culturale aparținând populațiilor de coloniști germani, originari din Slovacia, Galiția și Boemia, care au fost colonizații în teritoriul de sud-vest al Bucovinei ca specialiști în industria minieră (în special extracția cuprului dar și a pietrelor de sulf sau a fierului) – în timpul dominației austriece.
Construcțiile aparțin cu precădere coloniștilor germani, supranumiți țipteri sau zipseri după localitatea de origine Zips (Slovacia) dar și a celor din Boemia.
O primă punere în temă cu contextul istoric al colonizării germane în nordul Moldovei și legăturile acelei provincii cu cea a Banatului a făcut directorul muzeului, profesorul Dorin Micle.
Primii coloniști țipțeri (în germană Zipser, Zipsern sau Zipser Sachsen) au venit prin „transport militar” la cererea operatorului și proprietarului minelor de cupru, adică al guvernului austriac pentru exploatarea minereului de cupru în Luisenthal și Pojorâta, Iacobeni și Ițcani, începând cu anul 1787.
Machetele reprezintă atât construcții de for public (băi publice sau paviloane, biserici fortificate etc.) cât și case tradiționale cu întregul ansamblul de anexe gospodărești, ilustrând o complexă arhitectură a lemnului, specifică acestor populații.
Expoziția este realizată în colaboare cu Institutul Bukowina din Augsburg și Universitatea din Augsburg, reprezentate de către profesor dr. Luminița Gatejel – director al Institutului Bukowina din Augsburg, fiind itinerată și în cadrul unor instituții de invățământ și muzee din Suceava, Cluj și Bistrița-Năsăud.
Coordonatorul proiectului din partea muzeului timișorean este dr. Maria Hadiji – șef Secție Expozițională Pavilionară. Dânsa a explicat pe larg aportul cultural și etnografic al acestei populații la dezvoltarea Bucovinei și a insistat pe prezervarea a tot ce se mai poate din bogata moștenire ce încă se mai poate găsi la fața locului. O astfel de colaborare cu specialiștii din Germania, ce ar trebui continuată și pe viitor, va aduce în fața publicului dovada perenității culturii materiale și spirituale a provinciilor multietnice cum sunt deopotrivă Banatul și Bucovina.
Doritorii pot vedea expoziția până în data de 3 aprilie la sala expozițională /corp B din clădirea administrativă a muzeului.
Expoziția foto-documentară „Găteala capului”
Tot cu acest prilej a fost deschisă și expoziția foto-documentară „Găteala capului” ce poate fi vizitată în perioada 3 martie-31 martie 2023, în Corpul A al secției Expoziționale Pavilionare. Este vorba despre piese frumoase pentru găteala capului realizate cu monede și materiale scumpe, în tehnici deosebit de complexe.
„Costumul tradițional a fost și este o expresie a stării sociale, a vârstei purtătorilor săi, a tendinței de a marca deosebirile de clasă socială. Depășind primele perioade istorice și începutul închegării societăților rurale, apariția podoabelor a apărut de la sine. Astfel, cu ajutorul distincției se ajunge la integrarea într-un grup social, într-un cadru complex al structurii sociale rurale tradiționale. O cronologie exactă a evoluției podoabelor este hazardată din cauza degradării materialelor, a circulației reduse sau a dispariției pieselor. Cu toate acestea, prin prisma pieselor aflate în patrimoniul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara, putem deduce faptul că doar anumite categorii din cadrul țărănimii puteau să-și ofere piese de lux, inaccesibile altora, din rațiuni economice. Portul pieselor respective constituia un semn de recunoaștere”, explică pentru public curatorii expoziției, muzeografii Maria Hadiji și Marius Matei.
