Pe an ce trece, tot mai multă lume renunță la sistemul centralizat de încălzire a locuințelor, în favoarea unui sistem propriu de încălzireși județele din Banat nu fa excepție. Cel puțin așa relevă datele făcute publice de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare (ANRSC). Soluțiile alese de cei care se debranșează variază între centralele de bloc și cele individuale, de apartament.
Datele ANRSC arată că doar 26% dintre locuinţele din mediul urban din România mai erau branşate la sistemul centralizat de încălzire, la sfârșitul lunii august 2016. În 9 judeţe din ţară întreaga populaţie a ales debranşarea şi foloseşte sisteme proprii de încălzire a locuinţei. Mai mult, alte 13 judeţe au mai puţin de 10% dintre locuinţe racordate la CET-uri.
Și pentru că nu se putea altfel, după primele 8 luni ale anului situația arată cu bănățenii sunt, din nou, fruntași! Pe primul loc într-un top al judeţelor unde s-au înregistrat cele mai multe debranşări se situează județul Galaţi, cu peste 3.600 de apartamente debranşate. Imediat după gălățeni, în topul debranșărilor, se regăsesc timișenii și hunedorenii. Mai precis, pe poziția a 2-a se află Timiş-ul, cu peste 2.200 de apartamente debranșate, şi Hunedoara, cu peste 1.700 de apartamente unde locatarii au renunţat la sistemul centralizat de încălzire.
Concluzia este că tot mai mulă lume înțelege avantajele unui sistem propriu de încălzire și alege, în general, o centrală pe gaz, unde costurile de montare sunt ceva mai mici decât în cazul altor sisteme. Oricum familiile fără posibilități materiale fie rămân în continuare la sistemul centralizat, unde costurile sunt tot mai mari, de la un an la altul, fie se debranșează și se încălzesc cu lemne sau cu încălzitoare electrice.
Bun, pana la urma rezulta ca in privinta asta judetul Galati este in frunte pe tara, nu Timisul.
Dintre cei care s-au debransat (2.200 in cazul Timisului), unii au optat pentru o microcentrala de apartament, altii pentru incalzire cu energie electrica sau lemne (mai putini) si altii pentru niciun fel de incalzire (sunt destul cazuri in Timisoara, mai ales printre pensionari).
„Trepiedul” termocentralelor este format dintr-un obiectiv industrial mare care oferă locuri de muncă și consumă energie și căldură, un oraș care furnizează mâna de lucru și consumă căldură și termocentrala care furnizează energia și căldura. Moare obiectivul industrial (la Galați și Hunedoara cele siderurgice, la Timișoara fabrica de zahăr, mare consumatoare de căldură). Furnizarea de căldură devine oneroasă, oamenii orașului se reorientează iar termocentrala moare și ea. CET Sud se zbate de pomană, cu toate investițiile în turbină și reducerea poluării.