Până în 7 februarie mai poate fi vizitată la Casa ISHO, pe bul.Take Ionescu 46C, o expoziție cu titlul enigmatic Pentru că în visele noastre ne asumăm riscuri dedicată celor trei decenii de la Revoluție. Expoziția curatoriată de Diana Marincu conține lucrări din colecția inițiatorului bienalei ART ENCOUNTERS, Ovidiu Șandor. Dealtfel, și această expoziție face parte din evenimentele artistice conexe bienalei, conform unei agende coerente care prelungește bienala din toamna trecută cu expuneri, conferințe, dialoguri cu artiști, critici de artă și curatori. De la vernisajul din decembrie 2019 a avut loc ca manifestare educativă o introducere în arta contemporană cu Maria Orosan-Telea.
De ce este neobișnuită expoziția de la ISHO? Timișoarei și anului 1989 i-au fost dedicate în decembrie numeroase evenimente, între care expoziții documentare, de fotografie, film, proiecții publice sau lansări de carte. Cele mai multe conțin elemente de comemorare, bifând relativ festivist și eroizant cei 30 de ani de la revolta timișorenilor. Expoziția Pentru că în visele noastre ne asumăm riscuri pornește de la un manifest transpus într-o sculptură de Alexandru Mirutziu și reunește într-o manieră sofisticată artiști contemporani de anvergură ca Adrian Ghenie, Ștefan Bertalan, Ioana Bătrânu, Mircea Cantor, Constantin Flondor, Michele Bressan, Ana Lupaș, Ion Grigorescu, Florin Mitroi, Decebal Scriba ș.a. Deși evocă Revoluția din decembrie 1989, expoziția nu este un demers descriptiv, „ci mai degrabă o ocazie de a ne uita la demersurile diverșilor artiști din generații diferite care au reflectat în opera lor contextul politic și social în care au trăit. Tensiunea vizibilă în lucrări este legată de contrastul dintre spațiul libertății absolute care este atelierul artistului și constrângerile regimurilor totalitare, de orice fel ar fi ele”, ne-a explicat Diana Marincu, una dintre cele mai fine curatoare de artă din România.
Cine nu a văzut colajele artistului-homeless, Ion Bârlădeanu, decât în documentarul realizat de Alexander Nanău, Lumea lui Ion B, poate vedea șase lucrări considerate fenomen pop art. Adrian Ghenie, devenit celebru în lume nu doar prin forță artistică, ci și prin cota sa stabilită în cele mai prestigioase case de licitație, este prezent cu două lucrări. Ioana Bătrânu emoționează cu o poveste autobiografică, iar Mircea Cantor închide circuitul expozițional cu o diafană coloană a infinitului aurie. O lucrare de mari dimensiuni a artistului Constantin Flondor, din epoca de glorie a grupului timișorean Sigma, vorbește într-o imagine experimental-protestatară despre estomparea democrației prin marginalizarea poporului. Există și o parte foto-documentară a expoziției prin prezența fotografilor Andrei Pandele și Radu Grindei, acesta cu imagini în premieră din Revoluție, precum și prin proiecția filmului lui Harun Faroki & Andrei Ujică, Videogramele unei revoluții.
Dacă Sibiul se distinge în lumea culturală printr-un prestigios festival de teatru, dacă în Cluj strălucesc festivalul internațional de film TIFF și festivalul de uriașă audiență în rândul tinerilor, UNTOLD, dacă Iașiul a devenit locul inițiativelor literare prin festivalul de literatură și traducere FILIT, Timișoara s-a risipit într-o multitudine de festivaluri și evenimente de diverse calibre, dintre care doar festivalul GarânaJazz, producție timișoreană desfășurată pe muntele Semenic, și-a dus numele până departe. Festivalurile de teatru ale Teatrului Național și ale Teatrului Maghiar au reușit să se facă cunoscute cel puțin în Europa, fără să depășească însă anvergura festivalului sibian. Așadar, Timișoara a rămas să își caute o identitate culturală, o manifestare care să se transforme în brand propriu. Bienala de artă ART ENCOUNTERS este cel mai aproape de a deveni marca distinctivă a orașului investit cu titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, șansa acestui titlu onorant fiind, din păcate, tratată fără viziune și fără pricepere. Este de așteptat ca bienala ART ENCOUNTERS din 2021, anul Capitalei culturale europene, să aducă în Timișoara marile valori ale artei românești care au determinat cursul artei mondiale.
Credit foto: infi.ro
