Serbia încearcă să construiască, la doar 19 km de granița cu România și cu Banatul, și la doar aproximativ 140 km de Timișoara, o nouă unitate a unei termocentrale pe cărbune fără să se fi consultat cu guvernul de la București, deși proiectul poate avea un impact major asupra mediului din țara noastră, se spune într-o investigație realizată de Center for Investigative Journalism of Serbia în colaborare cu RISE Project.
Mizele afacerii sunt multiple pentru partea sârbă. În primul rând este vorba despre un împrumut uriaș, în valoare de 608 milioane de dolari, acordat de China țării vecine. Banii au fost luați de la banca de comerț exterior a Chinei, după ce Belgradul a oferit garanții guvernamentale.
În al doilea rând, în viziunea guvernanților sârbi, investiția ar oferi stabilitate energetică țării și ar include și extinderea unei cariere de lignit care ar urma să alimenteze termocentrala cu materie primă.
Conform planului inițial, noul bloc al termocentralei Kostolac B ar urma să fie pus în funcțiune în 2020, iar cariera de lignit ar urma să fie extinsă un an mai devreme.
Pe 24 iunie 2016, justiția din Serbia a blocat decizia guvernului care aprobase proiectul la sfârșitul lui 2013. Judecătorii au considerat că puterea de la Belgrad nu a luat în calcul impactul transfrontalier asupra mediului. Totodată, Comisia Economică a Națiunilor Unite i-a impus Serbiei să consulte România în privința studiului de impact.
Centrala Kostolac B are în prezent două unități, fiecare cu o capacitate de 350 MW, care au fost puse în funcțiune la finalul anilor ‘80. Kostolac B împreună cu termocentrala Kostolac A, care deține și ea două unități de capacitate mai mică, asigură 14 la sută din consumul total de energie al statului vecin.
Pentru a începe lucrările la noua unitate, în decembrie 2014, guvernul sârb a luat un împrumut de la China Exim Bank în valoare de 608 milioane USD, cu o dobândă de 2,5 la sută.
Pentru prima parte a investițiilor în Kostolac B, care presupuneau reabilitarea și reducerea emisiilor în unitățile deja existente ale termocentralei, Serbia se împrumutase deja cu 293 milioane de dolari de la aceeași bancă.
Pricipalul constructor al proiectului este compania chineză China Machinery Engineering Corporation (CMEC). În 2010, compania de stat Electric Power Industry din Serbia (EPS) a semnat o înțelegere scrisă cu CMEC, conform căreia materialele și serviciile necesare proiectului vor fi procurate în proporție de 51 la sută din China. Conform înțelegerii, subcontractorii sârbi nu ar putea primi mai mult de 40 la sută din valoare totală a contractului.
În noiembrie 2013 însă. când EPS a semnat contractul cu CMEC pentru construirea noii unități de producție, pe lista subcontractorilor nu exista însă nicio companie din Serbia.
Mai multe detalii despre investigație pe Rise Project
