La Biblioteca de artă Deliu Petroiu din Bastionul Theresia a avut loc, în seara zilei de joi, un eveniment de suflet al Minorităţii Mozaice din Timişoara. O expoziţie de o imensă valoare documentară a arătat publicului curios ce a umplut la refuz sala, bijuterii de arhitectură de cult a comunităţilor evreieşti de pe întreg cuprinsul ţării.
Mitropolia Banatului, Comunitatea Evreilor din Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” şi-au unit eforturile pentru a oferi o secţiune prin ce este mai valoros în cultura mozaică. Fotografiile au surprins cu mare maestrie clădiri şi detalii ce poate au trecut neobservate de cei neavizaţi. Expoziţia şi-a propus o temă generoasă: „Temple și Sinagogi din România”.
Manifestarea se înscrie într-o serie de acțiuni comune pe care Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Mozaic, le realizează cu Patriarhia Română. Acest parteneriat s-a dezvoltat la inițiativa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a Doctorului Aurel Vainer, Președintele Comunităţii Evreieşti din România- Cultul Mozaic. De fapt noi cu toţii suntem fiecare în parte cate o latură a culturii monoteiste ce a pornit în lume de pe meleagurile Vechiului şi ale Noului Testament.
Evenimentul ce beneficiază de sprijinul Guvernului României – Secretariatul de Stat pentru Culte, a adus la Secția de Arte „Deliu Petroiu”, a Bibliotecii Judeţene Timiş- „Sorin Titel”, din incinta Complexului Bastion Theresia membrii micii comunităţi evreieşti din oraş, prelați ortodocşi, dar şi credincioşi din toate marile culte ce se află în urbea noastră multiconfesională.
Expoziția reunește 23 de afişe cu fotografii ale unora dintre cele mai importante lăcașuri de cult iudaic din țara noastră, cuprinzând atât elemente arhitectonice, cât și elemente de artă: picturi murale, vitralii, sculpturi în lemn şi metal, imagini cu obiecte folosite în cadrul ceremoniilor religioase evreiești.
Cele 23 de panouri cu fotografii ale templelor și sinagogilor existente pe teritoriul României sunt însoţite de informaţii referitoare la atestarea lor istorică și a stilurilor arhitecturale. De la cea mai veche sinagogă, cea din Iaşi, până la cele mai bine conservate, dar şi unele ce se află într-o stare avansată de degradare, toate au putut fi studiate cu atenţie.
„Expoziţia surprinde cele mai importante edificii, lăcaşuri de cult evreieşti, care mai există în ţara noastră. E o şansă şi pentru timişoreni să vadă sinagogile din Moldova ori Oltenia… Pot descoperi istoria, arhitectura, cărui cult aparţin, fie că sunt ortodoxe, fie că sunt neologe, fie că sunt de rit spaniol sau de rit ashkenazi. Multe au fost renovate în ultimii zece ani. Probabil că cea mai importantă dintre ele este Templul Coral din Bucureşti. A fost timp de opt ani renovat, au fost probleme financiare, au trecut prin mai multe etape, dar acum arată impresionant. Au fost renovate numeroase sinagogi şi din Moldova. Acelea sunt mult mai mici, costurile au fost şi ele mai mici… faţă de sinagogile monumentale din Banat şi Transilvania. Sinagoga ortodoxă din Oradea a fost recent reabilitată şi reinaugurată. Sinagoga neologă de acolo este şi ea restaurată”, a explicat lucrurile Luciana Friedmann, preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara.
După un moment muzical emoţionant, Luciana Friedmann a dat, rând pe rând, cuvântul invitaţilor ce deopotrivă şi-au arătat emoţia în faţa unui asemenea eveniment de înaltă ţinută.
Rabinul Zwicka Kfir a explicat foarte amănunţit semnificaţiile unei sinagogi ca loc de întâlnire al oamenilor cu comunitatea pentru rugăciuni, dar şi temeiul ei mai transcedental de loc de mijlocire a comunicării umanului cu divinul.
IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatul a adus un cuvânt de bine tuturor celor ce alcătuiesc acest unic melanj multicultural bănăţean. Vlădica este un bun cunoscător a culturii mozaice ca unul ce a fost câţiva ani trăitor al Ierusalimului.
„Sinagogile din România sunt în diferite stări. În momentul de faţă mai sunt 87 de sinagogi în toată ţara. Unele dintre ele în oraşe de unde evreii au dispărut complet… Dar în ultimii ani, cu resurse proprii, din partea Fundaţiei Caritatea, cu sprijin din partea autorităţilor statului român, am început să restaurăm aceste sinagogi. Una câte una. E un proces de durată, un efort foarte mare. Despre asta vorbeşte expoziţia. Avem sinagoga din Alba Iulia, a fost frumos restaurată, anul acesta a fost reinaugurată sinagoga ortoxă din Oradea, anul trecut sinagoga neologă de acolo. Zilele acestea, o a treia sinagogă din Oradea a fost renovată de consiliul local. Pe 5 decembrie o să fie acolo muzeul evreilor din regiune”, a pus în temă auditoriul Eduard Kupfenberg, secretarul Comunităţii Evreieşti din România.
Poate acestă expoziţie să fie semnalul ce va accelera reabilitarea sinagogilor din Timişoara. Este cunoscută starea de stagnare păguboasă în care se află. Niciuna din cele trei ce se găsesc în urbe nu se află în stare prea fericită. Sinagoga din Cetate se află de mulţi ani într-un aşa zis proces de renovare. Dar lucrurile se mişcă mai mult decât încet. În templul din Fabric nu se întâmplă nimic, tot de zeci de ani, în ciuda promisiunilor de a fi folosită clădirea ca sală alternativă de teatru. Iar sinagoga din Iosefin, singura funcţională, are de asemenea nevoie de ample lucrări. Să nu uităm că furtuna din septembrie, anul trecut, a adus şi aici stricăciuni serioase ce au fost remediate doar în fugă.