Raportul Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară pe luna ianuarie arată o scădere dramatică a încasărilor din economie

Potrivit economiștilor situația este una deosebit de alarmant, ce poate duce economia românească într-o recesiune tehnică, iar avântul cheltuielilor publice face inevitabilă o nouă creștere a taxelor și impozitelor impuse populației.

Raport dezastru al Ministerului Finanțelor Publice

Zilele trecute, Ministerul Finanțelor (MF) a făcut public raportul execuției bugetare pe luna ianuarie 2023 care a reliefat o serie de date complet surprinzătoare. Încasările la bugetul statului au crescut cu doar 8% față de luna ianuarie a anului 2022, în condițiile în care prețurile din economie sunt cu peste 15% mai mari, judecând după rata inflației. Încasările din TVA au înregistrat o creștere nominală cu doar 2% iar încasările din accize au înregistrat o scădere șocantă de 24%. Date negative au fost înregistrate și la încasările din impozitul pe profit, în scădere și ele cu 9%.

De asemenea, pe partea de cheltuieli publice, a fost înregistrată o creștere cu 14,3% – o creștere în tandem cu ritmul inflației, care arată însă că statul nu a reușit să-și reducă cheltuielile publice. Vara trecută, spre exemplu, premierul Nicolae Ciucă anunța o reducere a cheltuielilor publice cu bunuri și servicii cu 10%, însă în luna ianuarie a acestui an aceste cheltuieli au crescut cu peste 36%. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la peste trei miliarde de lei, o creștere cu 1,4 miliarde, sau peste 80%, iar deficitul bugetar a ajuns 0,25% din PIB, adică peste patru miliarde de lei, în condițiile în care anul trecut era de doar 0,13%.

Economistul Adrian Negrescu este de părere că datele negative din acest raport ne arată că economia României se îndreaptă spre o recesiune tehnică, o creștere economică negativă în două trimestre negative, pe fundalul scăderii consumului și a încetinirii economiei.

„Acest raport trebuie privit ca un nou semnal de alarmă legat de o potențială recesiune tehnică spre care ne îndreptăm. Scăderea puternică a încasărilor din TVA și accize, dinamica cheltuielilor, în creștere cu 14,3%, și lipsa potențialului economic, dovedit practic de aceste date, denotă faptul că primul trimestru din 2023 ar putea fi unul pe minus. Un minus destul de redus, de 1-2%, dar o scădere față de 2022. Nu e exclus ca și trimestrul doi, la cum arată radiografia economică, să fie de asemenea, unul de scădere economică și astfel să întrunim condițiile pentru o recesiune tehnică.

Nu va fi una dură, nu ne așteptăm la cine știe ce probleme majore în economie, dar cert este că economia se va afla pe minus în condițiile în care inflația a erodat puternic competitivitatea economiei, a erodat puterea de cumpărare a populației iar scăderea consumului se vede din ce în ce mai puternic în dinamica economică”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Cristian Păun, profesor la ASE, este de părere că acest raport al MF este „un dezastru”, și arată o prăbușire în zona consumului final, în special prin scăderea încasărilor din TVA raportat la așteptări ( cu o inflație de 15% TVA-ul ar fi trebuit să crească cel puțin cu același procent).

„E tot mai clar că avem o restrângere a consumului, mai ales a consumului final – ceea ce se vede în taxe pe partea de consum, mai ales prăbușirea TVA-ului. Vedem din datele privind încasările din impozitul pe profit că multe din măsurile fiscale adoptate au avut un impact negativ în economie – vedem multe insolvențe, anul 2022 a fost un an record în această materie.

Deci, cel puțin execuția bugetară pe luna ianuarie ar trebui să fie o îngrijorare pentru că ne așteptam cu toții ca 2023 să fie un an al revenirii și un an al recuperării după tot ce s-a întâmplat. Din păcate, vedem exact opusul, iar lucrurile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât noi am început acest an cu niște cheltuieli bugetare în plus, majorări salariale, majorarea pensiilor, care în mod clar vor presa pe partea de cheltuieli”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

Mai mult, acesta subliniază că încasările la buget nu au crescut nici pe zona de reducere a evaziunii și economiei subterane, subliniind că procesul de digitalizare al ANAF, de digitalizare al caselor de marcat nu a dus la o reducere a economiei subterane.

„Stăm foarte rău și pe partea de colectare. Am văzut și datele cu privire la economia subterană, suntem la un procent extraordinar de mare – suntem pe locul trei în Europa, e un raport întocmit de Comisie pentru PE, circa 29% din PIB economie subterană – sigur, o mare parte este acea economie de subzistență, dar e tot cu peste 10 procente peste media europeană.

Avem evaziune, avem contrabandă cu țigări, avem comerț ilicit – deci, în loc să vedem instituții puternice angajate în treaba asta, vedem cum concentrarea statului pe aceste probleme este redusă. Pare cel puțin interesant că efectul pe care-l așteptam cu toții după digitalizarea la ANAF nu este cel așteptat”, a mai precizat profesorul Cristian Păun pentru FANATIK.

Cum a încercat Ministerul Finanțelor să explice datele

În nota Ministerului Finanțelor pe marginea execuției bugetare din ianuarie sunt și o serie de explicații pentru dinamica consemnată. Spre exemplu, la încasările din impozitul pe venit și cel pe salarii, unde creșterea este de 68%, reprezentanții MF subliniază că această creștere a fost influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende, o creștere cu 359,8%.

La fel este menționat faptul că în această lună restituirile de TVA au crescut cu 59,8%, iar scăderea veniturile din accize este explicată prin „contracția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun”.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că această dinamică în finanțele publice arată că inflația își epuizează efectele dopante asupra economiei și a bugetului, iar acum începem să avem adevărata față a finanțelor publice și nu cea trunchiată de inflație, atunci când autoritățile se lăudau anul trecut cu creșteri ale veniturilor bugetare de 20%.

Mai mult, acesta subliniază că explicațiile oferite de MF nu pot schimba imaginea negativă pe care aceste cifre o dau asupra economiei.

„Începutul de an este neașteptat de prost, oricât ar încerca Ministerul Finanțelor să explice aceste cifre. De exemplu, la scăderea încasărilor din TVA sunt explicate prin rambursările mult mai mari față de anul trecut – dar este firesc ca acestea să crească tocmai din cauza inflației. Când ai inflație tot TVA-ul crește, și TVA-ul colectat și cel dedus și implicit și rambursările. Toate valorile nominale cresc.

Deci rambursările nu au crescut pentru că Guvernul este mai eficient, ci este doar un efect firesc al inflației. Trebuiau să înțeleagă că atunci când colectezi mai mult TVA va veni ora să și rambursezi mai mult TVA. De aceea inflația este un impozit temporar, ea ajută bugetul temporar. Când se termină cu inflația se termină cu acest ajutor bugetar și atunci vedem oglinda exactă”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Ce va urma: taxe noi și deficit uriaș

Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că anul 2023 va fi în continuare o perioadă în care inflația va ajuta încasările bugetare, cu estimări pentru o rată a inflației de 8% abia spre sfârșitul anului, însă subliniază că beneficiile pe care inflația le-a adus se vor epuiza aproape complet în anul 2024, an electoral, atunci când singura opțiune ar putea fi introducerea de noi taxe. Acesta subliniază că unele încasări uriașe din acest an, din profiturile companiilor din energie sau din impozitul pe dividende – unde oamenii și-au retras banii din firme după ce Guvernul a majorat impozitul de la 5 la 8% – vor dispărea complet în anul 2024.

„Vedem această epuizare a efectului inflaționist benefic asupra bugetului, care a funcționat ca un drog, și care se va vedea în acest an și în anul viitor, asta pentru că în acest an vom avea încă o inflație mare și Guvernul urmează să încaseze sume foarte mari din impozit pe profit și dividende. Astea urmează să vină, dar ele sunt aferente activității economice de anul trecut. Ori în acest an nu vor mai fi aceleași profituri și vedem cu toții ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. În 2024 nu o să mai aibă statul de unde să ia atâtea dividende. Inflația încetinește și anul acesta vom vedea cum se risipește acest anestezic.

Dacă această evoluție slabă se confirmă în lunile următoare devine inevitabilă o creștere de impozite, mai ales că vorbim de o evoluție negativă se suprapune chiar unei creșteri de impozite. TVA-ul a crescut la anumite produse, impozitul pe dividende – oamenii au scos banii din firme, bani care se văd acum, dar asta nu se va mai întâmpla anul acesta, iar în 2024 s-a terminat și cu profiturile din energie.

România nu are cum să-și atingă obiectivele bugetare pe termen mediu în aceste condiții și devine inevitabilă o nouă creștere de taxe, care nici ea nu va rezolva problema, evident”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Analistul financiar Adrian Negrescu subliniază și el că tocmai creșterile de taxe și impozite de anul trecut par să fi contribuit semnificativ la încetinirea economiei, iar pe viitor opțiunile Guvernului sunt doar de a majora din nou taxele, adică de a extrage și mai mulți bani din economie, sau de a implementa reforme în sectorul bugetar și administrația publică prin care să reducă cheltuielile bugetare.

„Perspectivele bugetare arată că majorarea taxelor și a mamei tuturor taxelor, TVA-ul, a dus economia într-o zonă extrem de dificilă iar perspectivele nu sunt deloc roz. Guvernul are două variante în această situație, ori să crească din nou taxele și mai mult, ori să încerce să facă reformele pe care și le-a asumat pentru a reduce cheltuielile publice.

În loc să reducem cheltuielile pentru a ne încadra în deficitul bugetar, în ceea ce ne putem permite, noi creștem salarii. Practic cheltuim ca un om care nu ține cont de faptul că ar putea rămâne fără loc de muncă, iar consecințele pot fi dure, extrem de dure în a doua parte a anului”, a precizat acesta pentru FANATIK.

Reformele care nu mai vin

Marea reformă administrativă a statului, prin care ar fi trebuit să fie redus aparatul administrativ central și local prin comasarea satelor și județelor, o reformă moartă politic încă din anul 2020, care nici măcar nu a fost inclusă în PNRR, are șanse zero să fie o prioritate pentru actuala coaliție. Din contră, Guvernul căută să majoreze numărul bugetarilor, renunțându-se la înghețarea angajărilor la stat. Astfel, la cei peste 1,25 de milioane de bugetari statul dorește să adauge alți 90.000 de angajați, marea majoritate (20.000) în Educație și (15.000) în MAI și Sănătate (12.800), însă numărul acestora este ridicat și în administrația publică.

Profesorul de economie Cristian Păun este de părere că strategia de lărgire a aparatului administrativ este falimentară în condițiile scăderii încasărilor bugetare. Acesta subliniază că, deși presiunile electorale vor accelera această politică, o astfel de politică nu va face decât să crească datoria publică, ceea ce „înseamnă de fapt pierderea independenței țării”. Acesta susține însă că problema în sine nu este faptul că sunt angajați în plus oameni în Educație, Sănătate sau Poliție, ci că nu există o analiză de oportunitate a acestor măsuri – că nu există o strategie care să arate că cei 20.000 de noi angajați în Educație vor duce la creșterea nivelului de educație primit de copii și elevi, de exemplu.

„Nu spun că nu este nevoie de cei din MAI, Educație sau Sănătate, vorbim de servicii publice pe care statul este obligat să le ofere. Însă nu sunt convins că toți cei care vor ajunge pe aceste posturi vor performa, vor avea în spate indicatori clari de performanță, nu văd alte reforme care să elibereze din presiunea pe partea de salarii. Până la urmă statul ar trebui să se încadreze într-un anumit număr de angajați pe care să-i distribuie în diverse tipuri de activități. Ori la noi cea mai mare parte a angajaților sunt în administrația publică centrală și locală, și vedem tot felul de agenții noi care se creează, structuri care sunt menținute deși poate că s-ar putea renunța la ele.

Poate că vorbim de angajări noi în Sănătate sau Educație, dar poate că e vorba de dispensare sau de școli în zona rurală unde nu mai există populația necesară pentru așa ceva. Nu vedem niște calcule exacte. Statul nu este foarte transparent cu ceea ce face și există această opinie că lucrurile nu sunt bine cumpănite și se întâmplă de-a valma. Bine, angajăm niște oameni în învățământ, dar câte dintre posturile astea sunt în școli care nu mai au elevi, ce urmărim cu aceste angajări, cum va crește calitatea actului de educație, etc. Adică pericolul este ca aceste noi angajări să nu aducă beneficii în condițiile în care nu avem în vedere calitatea și performanța”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

Gabriel Biriș, fostul președinte al Consiliului Fiscal, s-a arătat și el îngrijorat de direcția finanțelor publice, subliniind că după decizia CCR de miercuri privind majorările salariilor primarilor și a angajaților din administrația publică, a majorărilor salariilor parlamentarilor, România se îndreaptă spre o criză. „Vor putea să învârtă roata atâta timp cât se vor putea împrumuta”, sublinia acesta, notând că o viitoare criză ar putea veni în momentul în care banii din PNRR vor înceta să vină prin neîndeplinirea unor jaloane, cum este eliminarea pensiilor speciale, pe care el o caracteriza ca fiind „imposibil politic” de realizat. Pe de altă parte, o astfel de criză, în opinia sa ar fi singura care ar putea să-i scoată pe actualii guvernanți din această politică de cheltuieli publice pe împrumuturi.

Sursa: https://www.fanatik.ro/