Arta timișoreană a trecut de mult de perioada expunerii locale. Cei ce trudesc cu șevaletul și culorile sunt unanim recunoscuți, atât pe cuprinsul țării, cât și peste hotare. Recent, un cuplu de tineri artiști timișoreni au hotărât că „musai” să fie mai bine cunoscuți în capitală. Unde se putea imagina o mai mare vizibilitate decât în centrul Bucureștiului la prestigioasa galerie „Căminul Artei” de pe strada Biserica Enei?
Tandemul Cromatic format din cei doi poli ai cuplului Matiaș a prins viteză și pare de neoprit. Iată ce spune critica de specialitate bucureșteană despre dublul eveniment îngemănat.
”Expoziția „Tandem cromatic” prezintă pentru prima oară publicului bucureștean doi pictori timișoreni, Rafael și Diana Matiaș, artiști cu numeroase expoziții personale și de grup atât în țară cât și în Europa (Germania, Polonia, Ungaria, Grecia).
Arta celor doi mă determină să mă duc cu gândul la „aroma” Timișoarei, a unui context artistic derulat în ultimii 30 de ani, în care au predominat abstractizările demonstrând tendința artiștilor locali de a căuta, prin expresivitatea mijloacelor plastice, mesajul profund spiritual. Aș numi-o chiar „școala de la Timișoara” care poartă cu claritate amprenta unui Leon Vreme, unor Constantin Flondor și Doru Tulcan în perioada post „Sigma”, lui Romul Nuțiu, Suzanei Fântânaru, lui Ciprian Radovan sau Viorel Cosor – ca formatori de generații de artiști precum Cristian Sida, Robert Koteles, cei din grupul NOIMA, și mulți, mulți alți artiști preocupați de abstractizări, între aceștia aflându-se și Rafael și Diana Matiaș.
Argumentul expoziției „Tandem cromatic” constă în faptul că cei doi artiști și-au unit destinele de viață și de carieră, pornind pe un drum comun în care formulează, cu sinceritate, o artă a stărilor sufletești, a unui univers micro/macro.
La o primă privire a expoziției, lucrările par a exprima un discurs unic, însă analizate atent, cele două demersuri sunt diferite în ritmuri, contraste, gestualitate, prin care cei doi creatori își devoalează cele mai intime sentimente mediate de un bogat limbaj plastic.
Universurile trăirilor celor doi artiști se unesc într-un tandem în care se observă sensibilitate, dramă, curaj, putere, gest și un dram de „nebunie” necesar dezvăluirii acestor lumi interioare, de jurnal, ale sufletului unor artiști ce și-au găsit cu claritate calea în artă.
Pornit ca pictor ancorat în figurativ, Rafael Matiaș renunță la această formă de expresie în favoarea libertății compoziționale oferite de abstracționism, dorința sa ardentă fiind aceea de a crea emoții și nu doar imagini. Rafael Matiaș arhivează atent momente și stări sentimentale pe care le exprimă apoi în compoziții în care acest limbaj emoțional este ilustrat prin energii și tensiuni între elemente îndrăznețe și subtile totodată.
Rafael Matiaș abordează senzorial relația sa cu natura, pe care o ilustrează din perspectivă micro și macrocosmică, inserând „ștrengar” câte un element pseudo figurativ ca într-un fel de ghicitoare vizuală, indiciul rezidând deseori în titlu.
Artistul se lasă sedus de materii telurice, vegetale, textile, învestindu-le cu rol de simbol: rădăcinile – familia, amintirile; scara – evoluția personală; nodul – existența, viața, experiența.
Diana Matiaș își dezvăluie sufletul într-un „jurnal” pictat, lucrările sale fiind o ilustrare a numeroaselor fațete ale eului lăuntric străbătut de temeri, angoase,bucurii, suflet aflat în fața misterelor existenței umane.
În lucrările Dianei Matiaș se observă un lirism aparte, dar și un dramatism accentuat de contraste puternice, de juxtapuneri curajoase de zone diluate cu drip-uri încărcate de pastă, la care se adaugă colaje cu file de cărți ce ilustrează cu claritate că încă o etapă a vieții a fost dezvăluită, încă o amintire exorcizată, pentru a putea trece mai departe.
Diana Matiaș, grafician de formație, abordează compoziții dinamice în care tonurile închise marchează drama prin contrast și așternere, dar contrabalansează energic cu scriituri rafinate, drip-uri de accent și culori vii (albastru, violet, verde, roșu).
Expoziția evocă bucuria acestor doi artiști de a-și dezvălui nervul, candoarea, drama, memoria în compoziții ce pulsează energic, al căror dinamism fluid deseori este potolit de zone solide și opace ca într-un joc al văzutului și nevăzutului. Căci transformările, evoluțiile, conștientizările lor din viața de zi cu zi iau forma gestului și a materialității mediumurilor (acrilic, tușuri colorate, colaj), dovedind că amândoi au un spirit prospectiv aparte, atent la trăiri și la universul înconjurător.
Acest tandem se constituie ca o dublă personală Diana Matiaș/ Rafael Matiaș și nu este primul eveniment de acest gen al celor doi, însă ceea ce îmi bucură mie sufletul este faptul că acest cuplu își afirmă cu patos dorința de a crea PICTURĂ într-o lume tehnologizată, robotizată, impersonală.” – Diana Roman, critic de artă.
