Pentru două zile, în weekendul acesta, în 14 şi 15 mai, oraşul german Ulm din landul Baden-Württemberg a redevenit capitala mondială a şvabilor dunăreni. Sub deviza generoasă de sărbătorire a zilelor culturale, şvabii au pus practic „stăpânire” pe oraş.
În amintirea celor 300 de ani de istorie consemnată, de când armatele otomane au fost înfrânte de trupele imperiale austriece iar Banatul şi-a schimbat administraţia, şvabii se consideră un popor central european cu o identitate şi cultură proprie.
La chemarea prinţului Eugeniu de Savoya şi în urma patentei imperiale semnate de împăratul Carol al V-lea, populaţia preponderent germanofonă din zonele de sud ale Germaniei de azi a plecat pe Dunăre, pentru a-şi cauta şi construi o nouă patrie.
Astfel, zonele extrem de bogate dar distruse de războaie din Banat au trecut la o dezvoltare acccelerată. De fapt s-a trecut în mod brusc de la evul mediu la premizele unei societăţi cu economie preponderent şi extensiv agrară, iar apoi la primele modele de industrializare capitalistă.
Familiile de ţărani au găsit la Ulm condiţii pentru a se îmbarca pe şlepuri din lemn rudimentare şi de a naviga pe Dunare în jos până la Buda, apoi mai departe până la Belgradul de azi, iar unii chiar şi mai departe. De aici au colonizat, la început mai modest iar mai apoi tot mai masiv, teritorii întinse de pustă, dar şi de munte, ce au devenit o construcţie cvasi-statală. Teritoriul noii provincii a Banatului a devenit dependentă doar de Camera Aulică a imperiului, fiind gospodărită de un guvernator independent de celelalte state membre.
Petru a amininti anii aceia şi evenimentele ce au pus pe harta Europei pe şvabi şi Banatul ce l-au construit, se sărbătoresc în fiecare an la Ulm zilele culturii şvabilor dunăreni.
Mai multe detalii, despre manifestarea de la Ulm şi despre epopeea şvabilor dunăreni, în ediţia tipărită Banatul Azi, de joi, 19 mai 2016.
