Consiliul Județean Timiș a lansat o propunere privind ridicarea nivelului de sănătate al elevilor și al copiilor, în general. Primul care a răspuns la apelul președintelui Alin Nica a fost conferențiarul universitar și medicul Emilian Popovici. A fost creionată în grabă o idee cadru și au fost cooptați mai mulți specialiști din medicină, dar și dintre cadrele didactice doritoare să se implice în sănătatea celor mici.
Astfel a luat naștere proiectul „PREVENTIM, dedicat sănătăţii copiilor, pentru o societate sănătoasă”. Marți 25 aprilie a avut loc lansarea oficială a inițiativei sub forma unui program ce va avea la început caracter de program-pilot. Au venit alături de CJ Timiș în echipă Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Serviciul de Ambulanţă şi alte structuri medicale judeţene. Toți specialiștii sunt voluntari și nu au apelat până acum la nici un fel de fonduri.
Câteva chestiuni foarte importante ce nu au încă o rezolvare corectă se vor afla în vizorul programului:
– prevenirea consumului de droguri în rândul copiilor;
– lupta împotriva cancerului uterin prin vaccinarea tinerelor;
– acordarea primului ajutor în situaţii de urgenţe medicale;
-sănătatea dentară a celor mici;
– ghioceii prevenției (creștere și dezvoltare armonioasă)
Șase cadre medicale din Timișoara, cu diferite specializări, participă voluntar la proiectul lansat de către C. J. Timiș împreună cu peste 200 de profesori care au promis să ajute prin diseminarea informațiilor la clasă în rândul elevilor.
Cei șase medici (cărora li se vor mai alătura cu siguranță și alții) vor fi implicați și vor forma la început 214 profesori care s-au înscris în proiect pe cele cinci teme majore.
Nu se pierde timpul cu formalități inutile și birocrație. Prima întâlnire va avea loc începând de săptămâna viitoare, imediat după ziua de 1 Mai. Vor avea loc instruiri pe manechine la Spitalul Județean și cursuri de acordare a primului ajutor în sala de conferințe a Serviciului de Ambulanță Timiș.
În deschiderea discuțiilor de azi Alin Nica a arătat, sub forma unor cifre statistice, că din punctul de vedere al sănătății celor mai mici dintre noi nu prea avem motive de bucurie. Cam la toți parametri avuți în vedere, România este în coada clasamentelor.
„Noi avem de cinci ori mai puțini bani alocați decât media din Uniunea Europeană pentru prevenire și asta spune multe despre rezultatele pe care le avem în combaterea unor boli precum cele cardiovasculare, cancerul sau cele provocate de alimentația nesănătoasă. La riscurile alimentare suntem la o distanță considerabilă față de medie. Obiceiurile alimentare se formează la o vârstă fragedă. Adolescenții din România sunt mai predispuși să se apuce de fumat. Consumul de legume e mai scăzut la noi”, a explicat președintele CJT.
Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, dr. Emilian Popovici, a arătat că 62% dintre decesele înregistrate în ţara noastră sunt cauzate de obiceiurile nesănătoase.
„Este cel mai mare din Europa. Acest lucru ne arată că este nevoie de educaţie, că trebuie să intervenim prin proiecte şi programe de educaţie pentru a corecta acele obiceiuri nesănătoase care duc la acest procent foarte mare de decese. Concluziile discuţiilor de astăzi le vor fi transmise profesorilor, apoi copiilor”, a deschis seria de intervenții despre prevenție doctorul Emilian Popovici.
Medicul ginecolog Olimpia Oprea a subliniat importanţa vaccinării gratuite a minorelor pentru prevenirea infecţiei cu virusul HPV, esenţială fiind şi o vaccinare pentru băieţi, la care s-a constatat o creştere a procentului de cancere orofaringiene. Deși legislația permite o astfel de vaccinare gratuită până la vârsta de 18 ani, nu se înregistrează o cerere prea mare. Dar cel mai eficient este vaccinul care se aplică fetițelor de 10-12 ani. Ca o comparație, a fost prezentat cazul Italiei, unde se oferă gratuit vaccinul până la 24 de ani.
„M-am gândit să organizăm întâlniri cu copiii, cu liceenii, cu părinţii, cu cadrele didactice. Ar fi foarte importantă vaccinarea între 9 ani – 18 ani, care este gratuită. Pentru băieţi nu este prinsă vaccinarea în programul naţional, dar cred că ar fi bine să milităm şi pentru acest lucru. Ultimele studii arată că în ţările în care a crescut vaccinarea HPV la fetiţe şi unde se face prevenţia cancerului de col uterin produs de HPV, s-a observat o creştere a cancerului oro-faringian, care a depăşit frecvenţa cancerului de col uterin. Cancerul orofaringian afectează mai mult bărbaţii şi de aceea ar fi important să promovăm şi vaccinarea la băieţi”, a remarcat doctorul Olimpia Oprea.
Una din cele mai distructive obiceiuri la care apelează tinerii este consumul de substanțe halucinogene de orice fel. La acest aspect s-a referit cu precădere psihiatrul profesor Virgil Enătescu, din cadrul Clinicii de psihiatrie Timişoara. Dânsul a punctat faptul că debutul consumului experimental de alcool şi droguri este în jurul vârstei de 12 ani, dintre substanţele psiho-active preferate de tinerii români fiind canabisul sau produsele de sinteză. Dar la fel de cautate de cei dependenți sunt amestecurile vegetale și chimice, care nu sunt încă foarte cu cunoscute de specialiști.
„Este mai important să se pună accentul pe consecinţele consumului de substanţe psiho-active decât pe consumul în sine. Tinerii încep consumul experimental. În România, 82% dintre tineri au declarat că au consumat prima dată alcool la vârsta de sub 16 ani, iar după un an, studiile au arătat o scădere nesemnificativă a acestui procent. La consumul de droguri ilicite, faţă de 2011, evoluţia este pe un trend uşor ascendent, tinerii de la noi preferă consumul de canabis, urmat de substanţele noi psiho-active, care sunt un amestec de ierburi cu efecte identice cu cele ale drogurilor ilicite, deja cunoscute”, a spus dr. Virgil Enătescu.
„Trebuie să informăm tinerii asupra consecințelor în planul sănătății fizice, mintale, dar și consecințele sociale ale consumului de substanțe pentru că, din păcate, probabil că tinerii nu cunosc aceste lucruri. Din nefericire, debutul acestui obicei, sub forma consumului experimental, începe la o vârstă juvenilă. Ultimele statistici sunt de-a dreptul îngrijorătoare, în sensul în care un studiu european, un consorțiu care reunește 40 de țări, a evidențiat faptul că un consum de substanțe psihoactive noi numite ar avea debutul undeva înainte de vârsta de 13 ani.” a mai adăugat psihiatrul Virgil Enătescu.
Directorul Serviciului de Ambulanţă Timiş, dr. Florin Crişan, a explicat că în cadrul proiectului copiii vor învăţa măsurile de prim ajutor, vor recunoaşte o urgenţă şi vor fi instruiți cum să intervină în astfel de situaţii.
„Vor fi instruiţi copii şi profesori. 30% din numărul de solicitări la Serviciul de Ambulanţă vin de la tineri, fiind vorba mai ales de stopuri cardiovasculare. Este deosebit de importantă acordarea primului ajutor în primele minute, care fac diferenţa între viaţă şi moarte. Important este nu doar să ajutăm la supravieţuire, ci mai ales la redarea persoanei salvate societăţii, să nu rămână cu sechele”, a subliniat dr. Florin Crişan.
„Acest proiect nu are finanțare, este pe bază de voluntariat. Vom putea face o diferență între un atac de panică și ceva mai grav”, a spus Aura Danielescu, inspector general școlar al județului Timiș. Dar, în același timp, a explicat că se vor încerca diverse forme de contracte de colaborare cu medici de familie, în special în mediul rural, acolo unde nu există o altă formă de asistență medicală.
