Imediat după anul 1989 în Timișoara a pornit o inițiativă a câtorva inimoși ce doreau să-și manifeste în public bucuria unei sărbători de asemenea însemnătate ca Paștele. Nu mai era un lucru de ascuns că, în perioada precedentă, se putea manifesta liber. Dacă marea majoritate a locuitorilor este creștină, era normal ca cel mai mare praznic al creștinătății să fie celebrat în comun de toate etniile și mai ales de toate credințele.
Așa a pornit la drum Marșul Învierii, de atunci continuând neabătut în fiecare an. Sute de credincioși se întâlnesc cu preoții și pastorii lor pe platoul din fața Catedralei Mitropolitane. Aici se citesc câteva pasaje semnificative din Scriptură și se aduce un cuvânt de laudă despre semnificația evenimentului.
Fanfarele câtorva comunități au intonat marșuri religioase. Grupul pelerinilor s-a pus în mișcare tot în sunet de muzică. Primul popas a avut loc în fața primăriei municipale unde au fost citite câteva rugăciuni pentru cei ce au în grijă mersul orașului. Următoarea oprire a fost în fața palatului administrativ al județului. Și aici au fost citite pasaje ce vor avea menirea de a întări în lucrarea lor pe cei ce muncesc acolo și conduc destinele zonei noastre.
Reprezentanții diverselor confesiuni au arătat celor adunați despre mesajul Învierii pentru întreaga creștinătate. Au fost aduse în discuție pentru prima dată și legăturile indistructibile dintre România și Republica Moldova, anume, acestea ar trebui să fie, din nou, împreună.
În acordurile fanfarelor, pelerinii s-au indreptat apoi, în coloane multicolore, spre Parcul Rozelor din Timișoara unde va continua programul artistic religios.
