România a contribuit cu aproape 30 de miliarde de euro la bugetul (UE). Am primit aproape 95 de miliarde de euro în perioada 1 ianuarie 2007 – 29 februarie 2024, rezultând un excedent de aproape 65 miliarde de euro pe parcursul a 16 ani, după cum reiese din cifrele transmise de Ministerului Finanțelor, relatează Libertatea.
În ceea ce privește fondurile nerambursabile, România a primit de trei ori mai mulți bani decât a dat. Nivelul de trai a crescut datorită diverselor fonduri europene pentru proiecte. Putem circula pe baza buletinului, în țările europene. De asemenea, datorită fondurilor europene agricultura s-a dezvoltat. Un alt avantaj ar fi acela că importăm produse care au taxe vamale mici.
Odată cu aderarea la UE, România se bucură de o serie de avantaje, cum ar fi posibilitatea de a pleca din țară sau importul de bunuri. Însă în acest caz sunt dezavantajați producătorii români, care nu au posibilitatea să scumpească propriile bunuri, care sunt, în unele cazuri de calitate superioară.
Firmele românești nu au profitat de libertatea capitalului. Companiile cu capital românesc nu s-au extins în alte țări așa cum au facut-o alte firme din Ungaria sau Polonia. Românii călătoresc în Bulgaria sau Grecia, dar nu extind afaceri în domeniul turismului, cum ar fi, lanțurile hoteliere.
În domeniul economiei, conform reglementărilor UE, România trebuie să rămână cu un deficit bugetar de 3% din PIB. După perioada covid, multe dintre state au depășit această valoare. Acum, România are obiectivul de a nu depăși 5% din PIB ca deficit bugetar.
În ceea ce privește zona Schengen, am aderat doar parțial, cu spațiul aerian și cel maritim, însă nu și terestru, din cauza opoziției Austriei. Argumentul refuzului austriecilor este bazat pe faptul că România reprezintă calea de acces a migranților spre Occident.
Odată cu intrarea în Schengen, controalele la graniță ar dispărea. Dacă ar adera la Schengen și terestru, viteza exporturilor ar putea să crească fiindcă șoferii nu ar mai petrece timp în vămi. România pierde lunar 200 de milioane de euro și anual peste 2,5 miliarde de euro.
Austria nu s-a împotrivit aderării Croației la Schengen, deși țara a fost mai folosită ca rută pentru intrarea migranților în Occident.
Aderarea la moneda euro este mai importantă decât libera circulație în spațiul Schengen, spun specialiștii.
Dacă România nu ar fi fost în Uniunea Europeană, ar fi ajuns undeva la stadiul de dezvoltare al Republicii Moldova
Aderarea la U.E. a modificat standardele bancare. Deși România nu a trecut încă la moneda euro, procedurile bancare se fac la fel ca în țările care au adoptat deja această monedă.
România s-a dezvoltat odată cu aderarea la Uniunea Europeană. „Dacă vrem să vedem cum ar fi arătat România fără UE, ar fi trebuit să mergem în Republica Moldova până în ultimii ani. Este ca o călătorie în timp. Dar de câțiva ani, de când s-au orientat și ei către UE, se văd și acolo imediat progresele”, este de părere Dan Suciu, purtătorul de cuvânt BNR.
Odată cu aderarea la U.E., România a avut parte de ordine, dar și de expertiză în administrarea economiei de piață, este de părere Emilian Duca, expert citat de Libertatea.
Nivelul de trai a crescut după aderare, datorită infuziei de fonduri europene. Cu bani europeni construim drumuri și autostrăzi și finanțăm Agricultura.
Un dezantaj ar putea fi politicile impuse de Bruxelles, însă unele măsuri au rolul de a ține în frâu administrațiile (strictețea fondurilor europene și pedepsele aspre privind frauda), colectarea selectivă a deșeurilor (protecția mediului), normele impuse în domeniul sănătății, educației ș.a.m.d.
Sursă: www.libertatea.ro
Sursă foto: Euractiv.net
