Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara a participat la un nou studiu efectuat de Colegiul Imperial din Londra și Organizația Mondială a Sănătății. Studiul a relevat date îngrijorătoare cu privire la incidența obezității în rândul copiilor și adolescenților.
Potrivit rezultatelor studiului, numărul copiilor și adolescenților obezi, cu vârste între 5 și 19 ani, din întreaga lume a crescut de zece ori în ultimele patru decenii. În cazul în care tendințele actuale continuă, vor fi mai mulți copii și adolescenți obezi decât subponderali până în 2022.
Studiul este publicat în The Lancet, una dintre cele mai vechi reviste de specialitate din domeniul medicinei, înainte de Ziua Mondială a Obezității, marcată pe 11 octombrie.
Acest studiu a analizat măsurătorile greutăţii și înălțimii de la aproape 130 de milioane de persoane cu vârste de peste cinci ani (31,5 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani și 97,4 milioane cu vârsta de peste 20 de ani), cel mai mare număr de participanți implicați într-un studiu epidemiologic. Peste 1.000 de cercetători au contribuit la această analiză, între care se numără 12 autori şi colaboratori din România. Studiul a analizat indicele de masă corporală (IMC) și modul în care obezitatea s-a schimbat în întreaga lume din 1975 până în 2016.
În această perioadă, rata obezității la copii și adolescenți din lume a crescut de la mai puțin de 1% (echivalentul a cinci milioane de fete și șase milioane de băieți), în 1975, la aproape 6% la fete (50 de milioane) și la aproape 8% la băieți în 2016. Numărul copiilor obezi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani a crescut de peste zece ori la nivel global, de la 11 milioane în 1975 la 124 milioane în 2016.
Autorul principal, profesorul Majid Ezzati de la Colegiul Imperial din Londra, a declarat că „în ultimele patru decenii, ratele de obezitate la copii şi adolescenţi au crescut la nivel mondial şi continuă să crească în ţările cu venituri mici şi medii. Aceste tendințe îngrijorătoare reflectă impactul marketingului și al politicilor alimentare pe tot globul, alimentele nutritive sănătoase fiind prea scumpe pentru familiile și comunitățile sărace. Tendința prezice o generație de copii și adolescenți care cresc obezi și, de asemenea, malnutriți. Avem nevoie de modalități de a face alimente sănătoase și nutritive mai accesibile la domiciliu și la școală, în special în familiile și comunitățile sărace, precum și în reglementări și taxe pentru a proteja copiii de alimente nesănătoase„.
În România, datele au provenit din studii efectuate de Universităţile de Medicină din Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Târgu Mureş şi date de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.
De la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara s-au implicat în realizarea studiului Dr. Adela Chirița-Emandi, Prof. univ. Dr. Maria Puiu, Prof. univ. Dr. Mihai Gafencu.
În ţara noastră, în 2016, 19,7 % dintre fete şi 29.2% dintre băieţi erau supraponderali, iar 5% dintre fete şi 10,7% dintre băieţi erau obezi. La cealaltă extremă, 15.3% dintre fete şi 13.3% dintre băieţi erau subponderali, iar 2.8% dintre fete şi 2.8% dintre băieţi erau cu deficit ponderal moderat şi sever. În ultimii 10 ani, în România procentul de copii cu obezitate a crescut progresiv, astfel că în anul 2006, 14 % dintre fete şi 19.4 % dintre băieţi erau supraponderali, iar 3% dintre fete şi 5.5% dintre băieţi erau cu obezitate. Procentul băieţilor cu obezitate s-a dublat în ultimii zece ani. În această perioadă de creştere economică pentru România s-a petrecut şi o tranziţie nutrițională nesănătoasă, cu o creștere a consumului alimentelor cu conținut scăzut de nutrienți și cu densitate energetică mare (dulciuri concentrate, sucuri, fast food, chipsuri) care duce la creștere în greutate la copii și adulți, cu afectarea sănătăţii pe tot parcursul vieții.