Timişoara, Capitala Culturală Europeană, aproape că şi-a pierdut farmecul. Mirosul de trandafiri care odată învăluia orașul, a dispărut complet, fiind acoperit de mirosul înțepător al gunoaielor. Gunoaie aruncate la întâmplare, fie de cetățenii care se consideră ,,civilizați”, fie de oamenii străzii care își fac veacul pe unde apucă, lăsând în urma lor focare de infecție. Mormanele de gunoi tronează la aproape fiecare colţ de stradă, fără ca să deranjeze pe cineva. Timişorenii aruncă tot ce au de prisos prin casă, fără nici o jenă, la colţ de stradă, ştiind că nimeni nu îi ia la rost.
Există libertate, însă nu există lege, fiecare face ce vrea, fără ca cineva să îl ia la întrebări. Poliţia Locală parcă uită să ia măsuri. Boschetarii dorm printre gunoaiele cartierelor timişorene, cerşetorii, fără nici o jenă, întind mâinile prin mijloacele de transport, iar lumea e exasperată de indiferența celor care ar trebui să îşi facă datoria.
