ANAF și-a publicat strategia pentru următorii 4 ani în dezbatere publică. Multe din ideile principale au fost vehiculate în ultima perioadă de șefa instituției, Mirela Călugăreanu. Sunt câteva ținte. De exemplu, ca până în 2024 să scadă decalajul fiscal la TVA cu „până la 10%”. Un alt obiectiv este reprezentat de creșterea ponderii veniturilor colectate în PIB din perspectiva administrării fiscale cu 2,5%.
Un lucru atrage atenția, anume că se dorește „revenirea, până la finalul anului 2022, la nivelul înregistrat în anul 2019, pentru indicatorul Gradul de confomare la declarare și la plată”.
1. Acțiuni concomitente și colaborative ale structurilor de inspecție fiscală, antifraudă fiscală și control venituri persoane fizice care să vizeze aspecte privind atât persoanele juridice implicate în activități cu caracter fraudulos, cât și identificarea și verificarea beneficiarilor reali ai acestor companii, cu posibilitatea urmăririi traseelor de fraudă și de mutare a profiturilor în alte jurisdicții.
2. Eficientizarea acțiunilor de executare silită destinate recuperării arieratelor fiscale. Având în vedere faptul că din perspectiva conformării voluntare s-au creat numeroase instrumente privind procesul de administrare fiscală, din punct de vedere al acțiunilor de executare silită destinate recuperării arieratelor fiscale și în egală măsură, în ceea ce priveste prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, acțiunile ANAF se vor derula în sistem integrat vizând atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice care au calitatea de asociați, administratori până la beneficiarul real, în condițiile legii. Această modalitate de investigare a comportamentelor fiscale necorespunzatoare va aduce cu certitudine o eficiență sporită în ceea ce privește colectarea veniturilor la bugetul general consolidat, din sfera ANAF.