„Bună treabă, rea tocmeală!”
Asta afirmă președintele Traian Băsescu despre numirea pesedistului Petre-Gabriel Vlase în funcția de Director al SIE, lăsându-ne să înțelegem că președintele Klaus Iohannis a inventat marele blat în politica postecembristă și a dat fuguța cu el la O.S.I.M. spre a-l breveta.
Numai că, pe când se afla în funcție, președintele Traian Băsescu a ținut morțiș să-și vadă pupilul — Claudiu Elwis Săftoiu — Director la SIE. Pe cale de consecință, a bătut palma tot cu cei din fruntea PSD, acceptându-l, la schimb, pe George Maior ca Director la SRI.
În vreme ce, pentru PSD, blatul a fost foarte profitabil, înșurubându-l pe George Maior pentru mulți ani în vârful SRI, Traian Băsescu a luat o plasă monumentală, căci ineptul Claudiu Elwis Săftoiu a trebuit să fie schimbat foarte rapid din funcție.
Președintele Traian Băsescu a pus bomboana pe coliva Statului de Drept, acredintându-l ca Stat de Drept Preferențial, atunci când, supărat pe dna Adriana Săftoiu, a mărturisit motivul înălțător-patriotic pentru care l-a vrut pe Claudiu Elwis Săftoiu în fruntea SIE:
„Cel mai urât lucru este că, după ce te-a luat cineva dintr-un purtător de cuvânt, te-a făcut ministru — consilier prezidențial este rang de ministru —, ți-a poftit suflețelul să-ți fie soțul șef de serviciu secret, ți l-a făcut președintele șef de serviciu secret. Și când constați că e căciula mai mare decât poate să ducă capul domnului șef de serviciu secret, să te superi că ți l-a schimbat. Păi cine l-a pus să vorbească prostii?”
Adevărul este că politica se face, vorba franțuzului, „donnant-donnant”, adică mai lași tu — mai dau eu, mai dau eu — mai lași tu. Să nu uităm nici Teoria jocurilor (și politica este și un joc), nici cum donnant-donnant poate deveni gagnant-gagnant sau perdant-perdant, nici de Tit-for-Tat și altele.
A devenit jenant și plictisitor — prin previzibilitate și tupeu — jocul dlui Traian Băsescu: toate târgurile încheiate de mine au dovedit exemplară abilitate politică. Tot ce fac Iohannis și alții sunt blaturi.
Dacă vrem cu tot dinadinsul să mergem pe versiunea blatului, aș zice că dl Băsescu este unul din părinții fondatori ai Statului de Blat, Statului de Drept Preferențial și al măcar unuia dintre Statele Paralele care sfâșie România în loturi și parcele de interese murdare.
Pe Laura Codruța Kövesi — cu ale ei cele bune și ale ei cele rele — nu președintele Iohannis a numit-o în funcție, ci președintele Băsescu. Cel dintâi apără ce a inițiat cel de-al doilea.
Că motivele celor doi președinți au fost, sunt sau vor deveni cândva total transparente sau justificate constituie altă discuție. Ca și eventualele presiuni externe atât pentru numirea, cât și pentru păstrarea dnei Kövesi în funcție.
De fapt, marea supărare a președintelui Băsescu este că în blatul încheiat de președintele Iohannis cu Dragnea și ceilalți nu a fost inclusă și grațierea preacuvioasei doamne Elena Udrea.
Unsprezece ani pe ruta România–Costa Rica nu va fi o navetă ușoară nici măcar pentru teleportarea loialității unui încercat lup de mare.
Așa că, parafrazând: A se scuti, Dom’ Președinte!