Aprobarea bugetului județului Timiș și a listei de investiții aferente este mereu un motiv de laudă și de promisiuni pentru autoritățile județene. Mai ales în an electoral, exercițiul bugetar poate fi o armă puternică. Deși va fi votat spre final de aprilie, pentru că bugetul național a fost aprobat cu mare întârziere, proiectul bugetar al Timișului este plin, din nou, de vise și proiecte care se repetă an de an fără a avea finalitate.
Câți bani are Timișul și pe ce se cheltuie cel mai mult
Anul acesta, bugetul județului Timiș se ridică la 665 milioane lei. Cei mai mulți bani nu se investesc însă. Ei merg la secțiunea de funcționare a Consiliului Județean Timiș și, o mare parte, spre salariile funcționarilor — 26 milioane lei. Mai exact, 370 de milioane se vor cheltui cu lefuri și alte plăți pentru ca instituția care conduce județul să funcționeze fără probleme. La investiții ajung în jur de 266 milioane lei, iar dezvoltarea primește puțin sub 30 milioane lei.
O sumă frumușică pleacă anual din bugetul județului Timiș spre tot felul de asociații din care face parte Consiliul Județean Timiș. Unele dintre ele funcționează defectuos, dar primesc anual cotizația. Pentru aceste plăți sunt prevăzute în bugetul pe 2019 aproape 1,6 milioane lei, bani care ajung la Asociația Intercomunitară pentru Situații de Urgență, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș — ADID, Asociația Intercomunitară Apă și Canal sau Asociația pentru Dezvoltarea și Promovarea Turismului.
Să nu uităm însă: Consiliul Județean Timiș are și datorii. Potrivit proiectului de buget, în 2019 trebuie operate rambursări de credite în valoare de 12,5 milioane lei.
Investiții și birocrație
Ca în fiecare an, alături de buget apare și o listă de investiții pentru anul 2019. Cele mai multe obiective sunt promise de mai mulți ani și nu sunt finalizate nici acum, dar atrag anul bani din buget. Pe listă apar unele dintre cele mai așteptate obiective de timișeni. La capitolul Transporturi, cele mai importante investiții vizează lărgirea la patru benzi a DJ 691, Timișoara – Dumbrăvița – Giarmata – A1 (2 milioane de lei), și modernizarea DJ 593 (2 milioane de lei). Pe listă apar unele proiecte-pilot, cum ar fi centrele de legume-fructe (500.000 de lei) și bazinele de înot didactice (500.000 de lei).
În ceea ce privește capitolul Sănătate, se vor finanța investițiile în Clinica de Mari Arși (2,2 milioane de lei), extinderea și dotarea UPU de la Spitalul Județean Timișoara (770.000 de lei) și reamenajarea Secției de Urologie + ATI Transplant (1,5 milioane de lei).
O sumă foarte mare va fi alocată pentru reabilitarea fațadei Palatului Administrativ — 5,6 milioane de lei.
Despre toate aceste obiective de investiții se vorbește de mult, dar șansele ca ele să fie realizate sau finalizate anul acesta sunt extrem de mici. Drumul Timișoara – Moșnița Nouă de-abia a primit autorizația de construire. Urmează ca în 30 de zile să fie pus la punct caietul de sarcini pentru a începe licitația. Știm cu toții cât de anevoios este acest proces și câte luni sau câți ani ar putea dura procedura dacă o firmă participantă decide să depună contestație. Un scenariu optimist arată că pe final de vară ar putea începe organizarea de șantier. Lucrările ar putea fi amânate pentru 2020.
„Depunem toate eforturile pentru a se putea lucra la drum încă din acest an. În lipsa unor contestații, vom avea constructor desemnat în câteva luni. Știm că răbdarea oamenilor este limitată — pe bună dreptate. Acest drum trebuia să fie lărgit acum mulți ani. Cel mai bun lucru pe care-l putem face este să lucrăm la turație maximă și să dăm drumul la cât mai multe lucrări importante pentru timișeni”, recunoaște și președintele CJ Timiș, Călin Dobra.
Lărgirea drumului județean 691 este încă un vis. Din 2016 au început procedurile pentru ca șoseaua, singura legătură directă cu autostrada Timișoara – Arad – Ungaria, să aibă patru benzi, astfel încât șoferii să nu mai piardă zeci de minute până să ajungă pe sau de pe autostradă. În prezent, DJ 691 nu asigură capacitatea de circulație necesară traficului actual și de perspectivă și nu corespunde cerințelor tehnice necesare preluării circulației rutiere de pe centura de ocolire a Timișoarei și nici de pe autostrada A1 – Arad – Timișoara (prin nodul rutier Giarmata).
Acesta este motivul pentru care s-a impus accesarea de fonduri europene, prin care să se realizeze sporirea capacității de circulație prin lărgirea la patru benzi, cu păstrarea traseului actual și ranforsarea structurii existente. Lucrările se vor realiza pe două sectoare de drum: de la limita dintre Timișoara și comuna Dumbrăvița până după intersecția cu DN Centura Timișoarei, respectiv de la centura Timișoarei până la Autostrada A1.
Licitația a început încă din octombrie 2018. Au trecut șase luni de atunci și tot nu este desemnat un constructor. Autoritățile județene au promis că lucrările vor începe chiar în această primăvară, dar se pare că termenul a fost deja amânat fără ca să se fi mișcat ceva pe șantier. Birocrația și incapacitatea celor care conduc județul de a depăși acești pași rapid își spun din nou cuvântul.
Pe ce se mai duc banii județului
V-am tot prezentat lista de investiții a Consiliului Județean Timiș și ne-am axat pe marile obiective. Însă foarte mulți bani ajung în alte zone și se topesc pe „mofturile” aleșilor județeni. Deși unele sume par mici, adunate, ele pot finanța modernizarea unui drum sau a unei școli.
De exemplu, la Muzeul Satului Bănățean se vor instala info-chioșcuri — 10.000 de lei. O sumă mai consistentă merge pentru ca aleșii să poată discuta mai lesne la ședințe. Modernizarea sistemului audio în Sala Multifuncțională, unde au loc plenurile, costă 810.000 de lei. Alte 340.000 de mii de lei se vor cheltui pentru același lucru — sistemul audio din Sala Revoluției.
La capitolul Alte cheltuieli de investiții apare alocată suma de 2 milioane de lei pentru „achiziție imobile”. Atât! Nu există detalii, nu se știe ce imobile vor să cumpere aleșii. Apar alocări și pentru Parcul Industrial și Tehnologic Timiș. Realizarea unei parcări aici va costa bugetul 900.000 de lei, iar instalarea a două bariere — 230.000 de lei.
Pe lista de investiții regăsim și obiective foto — două bucăți a câte 13.000 de lei, o linie radio cu microfon lavalieră — 3.500 de lei și stații de lucru cu programul Windows 10 instalat și licențe pentru Microsoft Office în valoare de 465.000 de lei. Mai apar pe listă aparate de aer condiționat, instalații de detectare a fumului sau printere de zeci de mii de lei. Un calcul arată că doar pentru aceste „necesități” se vor cheltui aproape 5 milioane de lei, adică peste un milion de euro.
Stadionul va fi demolat
Sală polivalentă nu avem, nici stadion. Și, deși avem campioni la rugby sau mai multe echipe de fotbal de liga a doua, actuala arenă, „Dan Păltinișanu”, singura omologată pentru ligi superioare, va fi demolată. Un milion de lei este alocarea bugetară la punctul Desființare stadion „Dan Păltinișanu”. De la ultima reabilitare, de acum 10 ani, arena s-a degradat sub ochii nepăsători ai celor care îl gestionează: Consiliul Judeţean Timiş. Nici administraţia oraşului, care găzduieşte arena, nu a făcut niciun demers pentru a construi un stadion nou, în condiţiile în care Timişoara este, în 2021, Capitală Europeană a Culturii. Aşadar, competiţiile sportive importante sau evenimentele artistice majore, care ar putea avea loc în oraşul de pe Bega în următorii ani, vor fi mutate în alte părţi. Cel mai probabil la Craiova sau la Târgu Jiu, acolo unde autorităţile au ştiut să facă diligențele necesare pentru ca statul să ridice, pe banii noştri, ai tuturor românilor, stadioane moderne.
