Deocamdată, domeniile economice cele mai atinse de coronavirusul care a apărut în China în decembrie 2019, cu o epidemie care s-a declanşat, întâmplător sau nu, în momentul sărbătoririi Noului An chinezesc, în Wuhan (11 milioane de locuitori), regiunea Hubei (cca. 58 de milioane de locuitori), sunt transporturile aeriene şi industria automobilului. Urmează imediat turismul şi industria hotelieră.
Cathay Pacific Airways a îndemnat cei 27.000 de angajaţi ai săi să-şi ia un concediu fără plată de trei săptămâni, în intervalul 1 martie – 30 iunie, din cauza încetinirii activităţii. Cathay Pacific, situată la Hong Kong (Air China deţine 29,9% din capital), şi-a redus zborurile spre China (cu 90%) şi spre toate destinaţiile (cu 40%). În treacăt fie spus, „Cathay” (Khitay, Khitan, Kitai…) e vechiul nume sub care a fost cunoscută China în Evul Mediu, nume popularizat de Marco Polo. Încă din 29 ianuarie, Air France şi-a anulat toate zborurile către China continentală. Acelaşi lucru l-a făcut pe 24 februarie British Airways (către Shanghai şi Beijing) până la 17 aprilie, când se va lua o nouă decizie. La fel au procedat Lufthansa, Swiss şi Austrian Airlines (Brussels, Swiss, Austrian Airlines sunt subsidiare ale Lufthansa), Air Canada, Delta, American Airlines etc. Lufthansa ţine la sol 150 din cele 750 de avioane de care dispune: 25 de cursă lungă şi 125 pentru curse scurte şi medii, adică 20% din flotă.
„Aterizând pe aeroportul internaţional din Hong Kong la 23 februarie, am văzut nenunărate jeturi Cathay Pacific şi Cathay Dragon blocate la sol, ocupând spaţii enorme între terminale. Avioanele companiei relativ recente a Hong Kong-ului sunt, de asemenea, ţintuite la sol. Unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume era gol, ca şi cea mai mare parte a locurilor din trenurile de mare viteză care leagă aeroportul de oraş” (Andre Vltchek, în journal-neo.org, New Eastern Outlook, 3 martie 2020).
În Regatul Unit, compania aeriană Flybe a intrat în faliment. Cca. 2.300 de angajaţi pot rămâne şomeri. Marii producători de avioane, Boeing şi Airbus, sunt grav afectaţi de criza transportatorilor şi se văd obligaţi să-şi diminueze producţia, dată fiind scăderea comenzilor. Turismul începe să sufere şi el serios, cu hotelurile şi restaurantele sale rămase goale în toată lumea. Bursele au avut o nouă săptămână de extremă volatilitate. Numai în ultimele două săptămâni au pierdut, în medie, peste 15%. Foarte puţine acţiuni au rămas „pe verde”, aproape de nivelul anterior.
Toate mărcile de automobile sunt în scădere accentuată pe toate Bursele. Wuhan e unul dintre cele mai importante centre în care se fabrică maşini. Sunt prezenţi acolo Peugeot, Renault, Volkswagen, BMW, General Motors. Piaţa chineză a automobilului, cea mai mare din lume, s-a prăbuşit. În primele două săptămâni din februarie, vânzările au scăzut cu 92%. Concesionarii au tras obloanele pur şi simplu. Totuşi, Peugeot anunţă redeschiderea probabilă a fabricilor sale din Wuhan pe 11 martie. Recent au intrat în ochiul ciclonului panicii de coronavirus Italia şi Franţa. Cele mai multe evenimente culturale şi sportive sunt anulate, suspendate, amânate. Iar numărul îmbolnăvirilor creşte constant. La fel în Coreea de Sud şi în Iran. Fabricarea medicamentelor e un alt subiect de o extremă gravitate, în condiţiile în care cca. 80% din producţia mondială depinde de China.
Cine va supravieţui coronavirusului, gripelor sezoniere şi altor nenumărate boli şi epidemii, dar mai ales foarte probabilei mari recesiuni care se anunţă din toate părţile, comparată cu cea declanşată în 1928 şi care s-a prelungit până în 1933, va trăi într-o altfel de lume. Lumea care va veni va fi mai bună? Va fi mai rea? Deocamdată, nimeni nu se hazardează cu vreo predicţie. Să spunem şi că criza (depression) înseamnă un declin al PIB-ului de peste 10% sau o recesiune întinsă pe doi sau mai mulţi ani.
Statul paralel din România (cu serviciile sale secrete şi conexiunile sale externe), „anticipatul” şi improbabilul preşedinte Klaus Iohannis, PNL-ul de paie au premeditat criza politică inutilă, absurdă, cu anticipatele sale şi mai absurde, sau au făcut-o din prostie cronică, congenitală? Şi, dacă au premeditat criza, au premeditat-o în folosul cui, al cărei puteri străine sau entităţi globale? Aceste întrebări grave vor fi puse până la urmă. Şi cineva va trebui să răspundă.