Sistemul a fost menţionat marţi de preşedintele Iohannis, după şedinţa CSAT în care s-a discutat despre cazul din Caracal. Prezentând deficienţele constatate în activitatea autorităților, şeful statului a vorbit şi despre „nerespectarea procedurilor interne privind raportarea și monitorizarea evenimentelor și a aspectelor de interes operativ, nerespectarea Metodologiei de lucru privind declanșarea și funcționarea mecanismului național ”Alertă Răpire Copil”, precum și a protocolului de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind declanșarea și funcționarea mecanismului național ”Alertă Răpire Copil””

Sistemul „Alertă Răpire Copil”, meţionat de preşedinte dar aproape necunoscut opiniei publice, a fost lansat în 2011. În luna aprilie a acelui an Poliţia Română a lansat şi o campanie de informare pe acest subiect. Potrivit comunicatului de atunci al IGPR, “Importanţa deosebită a acestui mecanism este demonstrată de practica acestor cazuri, prin faptul că, cel mai adesea, motivul dispariţiei poate fi stabilit într-un stadiu avansat al investigaţiei, iar primele ore după dispariţie sunt extrem de importante pentru eficienţa investigaţiei, sens în care obţinerea de informaţii de la populaţie cu privire la caz este extrem de utilă anchetatorilor”.

Sistemul a fost co-finanţat de Comisia Europeană prin Proiectul CALLERT (Child Call Alert), iar autorităţile se mândreau atunci că România este singura ţară intrată în ultimul val în UE care implementează acest mecanism unic de alertă. Valoarea totală a proiectului a fost de aproape 300.000 de euro, dintre care 236.000 de euro din fonduri UE.

„Alături de alte state, care au deja acest mecanism funcţional la nivel naţional, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Olanda, Franţa, Grecia, România, prin Poliţia Română, împreună cu partenerii săi, PÎCCJ şi Centrul “FOCUS”, a reuşit să implice activ în implementarea, lansarea şi dezvoltarea acestui mecanism, 45 de parteneri, care se vor folosi de toate mijloacele pe care le au la dispoziţie în vederea unei diseminări cât mai rapide şi în medii cât mai eterogene a informaţiilor cu privire la alertă şi la copilul aflat în pericol, atunci când mecanismul va deveni operaţional”, anunţau în 2011 autorităţile.
Campania de informare privind acest sistem s-a încheiat în iunie 2011.

Cum funcţionează sistemul „Alertă Răpire Copil”

Potrivit informaţiilor oficiale de acum 8 ani, mecanismul presupunea declanşarea alertei în cel mai scurt timp de la răpire şi difuzarea anunţului în aeroporturi, gări, staţii de metrou, pe ecranele din mall-uri, precum şi trimiterea unor e-mailuri şi SMS-uri instituţiilor media. Pe posturile de radio şi de televiziune partenere urma să fie difuzat un semnal audio specific mecanismului de alertă, după care urmau informaţiile referitoare la cazul respectiv.

La momentul respectiv, responsabilii cu sistemul informatic al programului au discutat cu reprezentanţii presei şi s-au declarat dispuşi să trimită în fiecare redacţie un mesaj audio, video şi/sau text, în formatul dorit de fiecare instituţie, atunci când este declanşată alerta.

Condiţiile de declanşare a alertelor

Declanşarea alertelor nu era însă obligatorie. Mai precis, potrivit Poliţiei, “Mecanismul de alertă va putea fi declanşat numai dacă sunt întrunite cumulativ, următoarele criterii:

Copilul are vârsta de până la18 ani;
Copilul se află în una din următoarele situaţii :
A fost răpit în prezenţa unor martori ;
A dispărut şi, fie din datele de anchetă rezultă că acesta ar fi fost răpit, fie din circumstanţele în care a dispărut, rezultă că viaţa sau sănătatea îi sunt puse în pericol (poate suferi traume grave fizice sau psihice) ;
informaţiile deţinute de organele de anchetă, odată diseminate, pot conduce la identificarea victimei sau a suspectului .

ATENȚIE !
Întrunirea criteriilor menţionate anterior nu implică, în mod obligatoriu, declanşarea mecanismului de alertă, dacă difuzarea informaţiilor obţinute poate: conduce la crearea unui pericol suplimentar pentru victimă (copil răpit/dispărut), sau compromite cercetările aflate în curs de desfăşurare.

Înainte de declanşarea alertei, organele de anchetă vor solicita acordul părinţilor/reprezentanţilor legali ai copilului pentru mediatizarea cazului. Procurorul poate decide declanşarea alertei şi fără obţinerea acestui acord dacă este în interesul copilului şi a desfăşurării anchetei.

Nedeclanşarea mecanismului nu înseamnă că autorităţile statului nu acţionează conform procedurilor legale pentru clarificarea situţiei copilului.”

Sursa: stirileprotv.ro