Acu' își fac tabere cu corporațiile globale

Pentru care se omoară și

Se moare-n continuare.

Tăcerea-i-o comoară ce-o iei în mormânt;

Se pare deci, când pui întrebări,

O să te pună între bare

Și, la fel ca și-n ziua de azi, nemulțumiți

Încă așteaptă o schimbare și înjură printre dinți.

(Vlad Dobrescu feat. Deliric & DOC — Globul de cristal)

Odată cu sinuciderea tinerei de 33 de ani din Șagului, angajată Atos Timișoara, au revenit în atenția publică probleme cu care mii de angajați din mediul corporatist se confruntă de ani întregi. Stres, suprasolicitare, responsabilități care depășesc rolul acestora, lipsă de personal, dar și o listă lungă de opt pagini cu criterii absurde, imposibil de atins de un om. Combinăm aceste lucruri cu un management deficitar și avem o rețetă pentru angajați nemulțumiți, a căror bunăstare este grav afectată.

Nu dorim să insinuăm faptul că strict contextul muncii a împins-o pe tânără la sinucidere. Intenția noastră este de a oferi o analiză amănunțită a cazului. Mai precis, vom analiza mediul de lucru din compania Atos Timișoara, în perioada în care angajații în regim de telemuncă au fost chemați la birou. Vom prezenta, la rândul nostru, o mărturie a unui angajat. Articolul este însoțit de o expertiză legală a cazului, prezentată de Cristian Clipa, universitar și avocat în Baroul Timiș. Sindicatul IT Timișoara a oferit un comunicat oficial privind situația internă. De asemenea, articolul conține și demersurile făcute de Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, dar și poziția oficială a reprezentanților companiei Atos, Ligia Ardelean, CEO (n.r. — managerul) companiei Atos în România și Bulgaria, dar și Paul Peterson, șeful executiv al departamentului de resurse umane Atos Global din Franța. 

În calitate de organ de presă nu vom face altceva decât să prezentăm relatările tuturor celor implicați în caz din perspectiva lor asupra normelor interne de funcționare. Practic, vom oferi o imagine de ansamblu asupra mediului de lucru al angajaților afectați (și neafectați) din cadrul companiei Atos Global Delivery Timișoara.

Preambul…

Povestea este relatată de o sursă din cadrul Atos Timișoara, cu peste cinci ani vechime în companie. Sursa citată a fost de acord să prezinte contextul deoarece este personal marcată de poveste. 

„O să încep cu un istoric al celor întâmplate în Atos (n.r. — filiala din Timișoara în ultimii doi-trei ani) și cum s-a ajuns la situația din prezent, situație în urma căreia compania a găsit o procedură de chemare a angajaților la birou, în condițiile în care noi deja lucram toți remote și lucrurile mergeau. Atmosfera generată acolo (n.r. — la birou, la sediul companiei, în Timișoara) a fost unul dintre factorii determinanți care a dus la decesul colegei noastre care, din păcate, a fost prinsă în tăvălugul ăsta”, este de părere persoana cu care a discutat „Banatul Azi”.

Să-și îmbunătățească performanța, dom’le!

Sursa susține că managementul a luat în colimator angajați în funcție de criteriile sociale, fără a ține cont cu adevărat de experiența lor profesională. 

„Ce m-a motivat să vorbesc public despre acest caz a fost modul perfid de management al companiei Atos. Mai precis, chemarea asta la birou a fost făcută în scopuri de «epurare» a celor pe care managementul nu-i are la suflet. Au făcut o listă și au chemat angajații la birou. I-au sâcâit să-și îmbunătățească performanța”, este de părere sursa citată.

Lucrurile s-au agravat în anul 2021, când s-a schimbat conducerea Atos, deoarece a fost o reorganizare la nivel global, în cadrul căreia s-au redistribuit departamente, echipe, oameni, funcții, roluri, implicit și sfere de influență

Compania franceză, care, potrivit site-ului oficial Atos, are profit de aproximativ 11 miliarde de euro, este prezentă în 69 de țări și numără 95.000 de angajați în total, a înregistrat pierderi de 5 miliarde de euro. Cu toate acestea, compania a fost principalul furnizor de echipamente de securitate cibernetică în cadrul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Paris, potrivit Politico.eu.

În primăvara acestui an, compania franceză  avea nevoie de 1,1 de miliarde de euro pentru a se susține pe linia de plutire în anul financiar 2024–2025. În luna aprilie a acestui an, statul francez s-a oferit să cumpere active ale companiei. În cadrul unei scrisori deschise, a propus chiar și altor companii să cumpere active de la compania Atos, relatează „Le Monde”, sursă citată de Radio France Internationale. 

În luna aprilie, oficialii francezi erau deosebit de interesați că cumpere servicii de software, sisteme de securitate cibernetică și alte tehnologii folosite de armată. Aceste active sunt, de fapt, din categoria de Big Data & Security, au circa 4.000 de angajați și generează o cifră de afaceri de circa 900 de milioane de euro, din totalul de 11 miliarde.

Compania a pierdut 80% din valoarea sa pe bursă. În aprilie compania avea datorii și s-ar fi prăbușit din cauza unei proaste gestionări și a eșecului vânzării unor activități, relatează Radio France Internationale. 

„În ultimii doi ani, situația s-a agravat pentru că proiectele noi nu au mai venit, promisiunile nu s-au mai concretizat și au rămas cu mulți angajați noi care au rămas fără activitate. Acum, pentru că Atos la nivel global nu este în cea mai bună situație financiară a fost luată decizia de a fi tăiate costuri. Fiecare manager de țară a primit un obiectiv referitor la tăierea de costuri, inclusiv la nivel de resurse umane”, este de părere sursa citată. 

Pentru a scăpa de surplusul de forță de muncă, compania ar fi avut la îndemână metoda concedierilor în masă. Problema la această chestiune este plata salariilor compensatorii. Dacă un angajat este concediat din companie, în funcție de vechime, lui i se datorează între trei și zece salarii compensatorii. 

„Mai taie din ele, dă-le dracu’!”

„Acestea solicitau niște proceduri stufoase și, implicit, plăți compensatorii pe care ei n-au vrut să le facă. Dacă fac reducerea de personal cu costuri cât mai mici, s-ar putea să aibă de câștigat. Așa că și-au propus procedura de chemare la birou, pentru că doar cei de pe liste se întorceau la sediul companiei. Restul angajaților continuau munca la distanță. Chemarea la birou era bazată pe evaluarea de performanță din 2023”, spune sursa citată. 

La evaluare sunt setate obiective în aplicația internă Atos, unde angajații scriu singuri, după sunt notați de managerul direct. Notele intră în analiză în departamentul de Resurse Umane, HR. Abia după, angajatul este notificat. El poate să fie de acord sau nu cu nota finală. Cu toate acestea, mulți dintre angajați sunt reticenți să conteste evaluarea din cauza repercusiunilor profesionale care ar putea surveni.

La birou au fost chemați angajații sub nota 4

Potrivit surselor, calificativele obținute în urma evaluării profesionale sunt notate cu numere de la 1 la 6, în funcție de nivelul de performanță al angajatului, 6 fiind cea mai mare notă. Un angajat care este notat ca neperformant (n.r. — low performer) are un calificativ între 1 și 3. Angajații care se descurcă ceva mai bine sau chiar deosebit de bine sunt notați cu calificative între 4 și 6.

Aceste calificative nu reprezintă punctaje rotunde. Spre exemplu, un angajat putea să obțină o notă de 3,89 și să fie chemat la birou, chiar dacă el a semnat un contract de telemuncă (n.r. — remote). De pildă, printre angajații chemați la birou s-au enumerat persoane din Iași, Cluj sau București.

Această evaluare se face în baza răspunsurilor angajatului și reflectă modul în care el sau echipa respectivă lucrează: dacă vine cu idei, dacă este cooperant, proactiv, dacă își rezolvă sarcinile în mod satisfăcător etc. Cei care au obținut peste nota 3 fac parte din categoria celor care se descurcă fără ajutor. Calificativul obținut de angajat este apoi verificat de manager. Dacă un angajat consideră că nota obținută nu-i reflectă abilitățile profesionale, poate cere o reevaluare.

Există cazuri în care angajații cer reevaluări și trebuie să vină cu dovezi care demonstrează contrariul. Dacă sunt veridice, calificativul este schimbat. Cu toate acestea, o bună parte din angajați acceptă rezultatele evaluării, deși ele nu reflectă adevărata lor muncă, fiindcă se tem de repercusiuni.

Acesta a fost și cazul Lorenei

Din motive care țin de etică, am ales să schimbăm numele tinerei de 33 de ani.

Lorena, angajata Atos, a fost găsită moartă sâmbătă, 30 august, în apartamentul său din Calea Șagului. Surse din anchetă spun că ea s-ar fi spânzurat în baie. În momentul în care a fost găsită de polițiști, nu avea răni pe corp, iar în casă nu erau semne de pătrundere prin efracție. Ușa era încuiată pe dinăuntru. Lorena avea istoric depresiv, mai pe înțelesul tuturor, era tristă. Femeia urma un tratament de specialitate și a fost internată în spital pe secția de psihiatrie.

Lorena făcea parte din angajații chemați la birou. Cunoaștem că ea a stat pe bech (n.r. — termenul corporatist echivalent cu a sta pe tușă) mai mult timp. De două ori, la două echipe diferite, în decursul mai multor luni, deși Lorena era o angajată cu vechime în Atos.

Cu toate acestea, ea rezolva în fiecare zi, la muncă, sarcini mărunte în perioada în care nu a fost implicată în proiecte. I s-a oferit sprijinul de a investiga situația, însă l-a refuzat de teamă să nu să nu sufere repercusiuni profesionale.

O parte din angajații remote, chemați la birou

La birou au fost chemați numai o parte din angajații care lucrau în regim de telemuncă. Conform sursei noastre, atmosfera era tensionată.

„Te simți stigmatizat și discriminat din start. Apoi ți se spune în permanență că tu trebuie să-ți îmbunătățești performanța, dar nu ți se spune cum, pentru că ar fi trebuit făcute planurile de dezvoltare, unde managerul să petreacă timp cu angajatul și să-l ajute. Planurile au fost, în unele cazuri, fictive, pentru că au fost salariați care nu le-au primit. Prezența fizică era verificată zilnic.

Datele erau trecute într-un fișier Excel, deși compania Atos are softuri specifice de pontaj, de declarare a activității, de alocare a timpului pe proiecte. Verificarea prezenței era un factor de stres, pentru că nu ești în închisoare, ci într-o companie”, relatează sursa citată.

O procedură legală

Pentru a ne lămuri asupra aspectelor legale, l-am contactat pe universitarul Cristian Clipa, avocat în Baroul Timiș.

Potrivit Principiului Teritorialității Legii, Atos Global Delivery Timișoara se supune legilor și reglementărilor din România, inclusiv în spectrul muncii. Regulile care guvernează relația strictă dintre angajat și angajator sunt, în primul rând, cele cuprinse în contractul individual de muncă, în completare la contractul colectiv de muncă, dar și cele din legislație, Codul Muncii, legea 53/2003, dar și orice act normativ, precum ordonanță, hotărâre sau ordin de ministru care guvernează materia relațiilor de muncă. 

Contractul colectiv de muncă stabilește niște reguli cu caracter general aplicabile tuturor angajaților dintr-o unitate, societate sau activitate. Acesta este un act normativ cu caracter general, abstract și impersonal.

Există o diferență între desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, o măsură care trebuie să fie unilaterală și se aplică întotdeauna ca măsură de pedepsire din partea angajatorului, și demisie, care este un act unilateral, această inițiativă venind din partea angajatului. Demisia nu trebuie motivată.

Presiunea asupra angajaților de a-și da demisia este o practică în afara legii, spune avocatul. „În sine, pentru a pune o presiune pe angajat cu scopul de a-și da demisia, cu ocolirea formelor și a procedurilor prevăzute de lege de desfacere a contractului individual ori colectiv de muncă, această formă este o faptă ilicită și poate fi sancționată de instanță, inclusiv cu plata unor daune” a precizat Cristian Clipa, avocat în Baroul Timiș.

Anunțați cu o lună înainte, să vină la birou din 3 iunie

Angajații Atos Timișoara au fost notificați cu o săptămână înainte de Paște, relatează sursele din cadrul companiei. În acest an, Paștele a fost la începutul lunii mai, adică în zilele 3–6 mai. Au fost angajați chiar și din Iași, Cluj sau București, care au fost somați să se prezinte la biroul fizic Atos din Timișoara începând cu 3 iunie. 

Despre chemarea la birou a angajaților avocatul consideră că este o procedură legală, motivând faptul că, prin natura raportului juridic inegal, angajatorul își exercită dreptul de a chema salariații la birou. 

„Regula este reprezentată de munca prestată în locul amenajat de angajator în acest scop. Prestarea muncii de acasă, în măsura în care specificul muncii permite (n.r. — telemuncă) reprezintă întotdeauna o excepție, așadar ea poate fi oricând înlăturată”, spune Cristian Clipa, avocat în Baroul Timiș. 

Angajatul somat să vină la locul de muncă trebuie notificat într-un timp rezonabil. De asemenea, trebuie să i se acorde destul timp pentru a se muta.

„Dacă angajatorul dorește ca angajatul său să părăsească situația telemuncii, să înceapă să presteze munca în locul indicat, stabilimentul unei clădiri special amenajate cu acest scop, trebuie ca încunoștințarea, informarea și comanda dată angajatului să ajungă la acesta într-un timp rezonabil și să i se confere acestuia un timp rezonabil pentru ca acesta să fie în măsură să se prezinte la locul de muncă”, a precizat avocatul. 

În ceea ce privește prezența la muncă, avocatul a menționat ca angajatul care a fost mutat la birou din regim de muncă de acasă, are obligația de a se prezenta la lucru fizic. În cazul în care nu se prezintă, angajatorul își rezervă dreptul de a-l nota absent, pentru că se consideră drept fiind abatere disciplinară. 

„Asta implică întotdeauna o cercetare în amănunt. Angajatul trebuie să fie citat în fața comisiei pentru a se justifica privind absența de la locul de muncă. Dacă într-adevăr a fost pusă presiune pe el pentru a-și da demisia, acest fapt este în afara legii”, a menționat avocatul.

„Trăim în România și asta ne ocupă tot timpul”

Cristian Clipa, avocat în Baroul Timiș, precizează faptul că sindicatul nu are puterea de a decide într-o companie. Mai precis, formațiunea de sindicaliști nu are un drept juridic pentru că nu deține capital în companie, așadar nu se poate opune deciziilor. El poate fi consultat în calitate de partener social, dar nu i se consideră dreptul de veto în luarea deciziilor. Mai precis, angajatorul poate trece peste decizia sindicatului. Legea care reglementează modul de funcționare al sindicatelor într-o companie este reprezentat de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social.  

„Sindicatul nu are un drept de codecizie în întreprindere. Potrivit contractului colectiv de muncă și potrivit legii, sindicatul trebuie informat și consultat în calitate de partener social. Dar această informare și consultare nu transformă sindicatul într-un factor de codecizie. El oferă un aviz, din punct de vedere consultativ. Avizul trebuie cerut de patronat, iar sindicatul poate oferi un aviz negativ, dar decizia poate să nu-i fie luată în considerare. El este un partener social, într-adevăr, dar nu și un factor de decizie”, spune Cristian Clipa, avocat în Baroul Timiș. 

Sindicatul IT Timișoara condamnă ferm abuzul, hărțuirea și discriminarea la locul de muncă

„Cazul tragic al colegei noastre angajate Atos GDC, care și-a luat viața în condiții neclare, urmare și a unor presiuni de la locul de muncă, aduce din nou în discuție problema relațiilor de muncă în mediul corporate și a impactului acestora asupra sănătății fizice și psihice a angajaților. Stresul și epuizarea fizică și psihică reprezintă deja un fenomen care afectează grav relațiile de muncă, indiferent de domeniul de activitate.

De-a lungul timpului, în ceea ce privește compania Atos, noi, Sindicatul IT Timișoara (SITT), am transmis multe semnale de alarmă către conducerea centrală privind comportamentele inadecvate din relațiile de muncă. Totuși, prin lege, intervenția sindicatului este limitată la cel mult un proces consultativ. În afară de perioada negocierilor colective, de altfel extrem de importante în dinamica relațiilor de muncă, opiniile sindicatului sunt mai degrabă facultative pentru angajator în anumite privințe.

În ultimul an și jumătate, situația internă incertă din cadrul grupului Atos a generat o tensiune suplimentară în relațiile de muncă, mai ales în contextul presiunilor vizibile legate de costuri. Pierderea unor contracte a lăsat mulți angajați fără activitate. Concedierea acestora ar fi implicat plăți de salarii compensatorii, conform planului social negociat de sindicatul nostru prin Contractul Colectiv de Muncă (CCM), ceea ce poate fi una din sursele care au generat presiuni asupra angajaților pentru a-și da demisia. Concedierea prin demisie este o practică abuzivă, des întâlnită în companiile din România, unde angajatorul decide să ocolească procedurile din Codul Muncii, lipsind astfel lucrătorul de protecția legală.

Recent, decizii interne ale companiei, precum modificarea unilaterală a politicii de telemuncă prin condiționarea lucrului de acasă de diverse elemente, indiferent de domiciliul angajatului, au accentuat și mai mult această presiune spre demisii. Am contestat aceste măsuri cu toate instrumentele legale de care dispunem, dar rezultatele au fost limitate din cauza influenței reduse care o avem prin mecanismele de informare și consultare cu angajatorii conform legii. Cu toate că procesul de informare și consultare cu sindicatul a avut loc, acesta nu a modificat semnificativ deciziile companiei. Drept urmare, am sesizat ITM Timiș, considerând că noua politică de telemuncă impusă de companie duce la concedieri mascate. Din păcate, în mod surprinzător, ITM Timiș a dat dreptate în totalitate angajatorului.

Această poziție surprinzătoare a ITM Timiș, ca răspuns la sesizarea noastră, scoate în evidență deficiențele majore din legislația ce reglementează instituțiile de control ale statului. Statul, prin lipsuri legislative și limitarea activității autorităților de control, și-a abandonat practic cetățenii, lăsându-i pradă capriciilor oricărui angajator. Subliniem, de asemenea, deficiențele din transpunerea Convenției OIM (Organizația Internațională a Muncii) privind hărțuirea la locul de muncă, unde riscurile psihosociale în cadrul relațiilor de muncă, cum ar fi stresul și epuizarea fizică, nu au fost luate în considerare, deși acestea intră sub incidența hărțuirii morale.

În același timp, cadrul legislativ actual permite Inspecției Muncii să verifice și aspectele care țin de stres și epuizare fizică, însă lipsește colaborarea activă dintre instituții, respectiv direcțiile de sănătate publică și inspectoratele teritoriale de muncă.

Există și confirmarea oficială a Institutului Național de Sănătate Publică în privința problemei sistemice care vizează sănătatea lucrătorilor, în sensul că în foarte multe direcții de sănătate publică nu există medici de medicina muncii, iar supravegherea sănătății lucrătorilor rămâne în categoria „detalii” atât pentru angajatori, cât și pentru instituțiile cu atribuții în domeniu.

Un alt aspect care conduce, din păcate, la tragedii, este legat de lipsa personalului de specialitate în cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în privința depistării și sancționării în mod direct a situațiilor de hărțuire, stres și epuizare fizică.

Soluțiile inspectorilor de muncă (să ne adresăm instanțelor) nu sunt de natură să asigure un mediu de muncă optim pentru lucrători, fiind de notorietate faptul că litigiile de muncă durează, în medie, cel puțin 18 luni, luând în calcul și căile de atac. Solicităm o anchetă privind modul în care angajații ITM și-au îndeplinit sarcinile de serviciu în acest caz.

Ce s-a întâmplat în Atos ne arată că stresul psihologic acumulat la locul de muncă nu mai poate fi ignorat. Așteptăm concluziile investigațiilor, inclusiv a propriei noastre anchete, și ne vom asigura că legea este respectată și aplicată. Am solicitat companiei să propună un plan ferm de măsuri de combatere și eliminare a oricăror comportamente care pot fi considerate de tip abuziv și un dialog social real cu sindicatul. Vom participa în continuare atât la anchetele externe în derulare, cât și la cele interne, pentru aflarea adevărului.  

Noi, Sindicatul IT Timișoara, încurajăm toți angajații care simt că sunt supuși hărțuirii, abuzurilor sau presiunilor să ceară ajutor! Numai împreună, expunând aceste situații, putem aduce o schimbare reală atât în relațiile de muncă, cât și în mediul legislativ!” (Conducerea SITT — Iancu Florentin, președinte)

Sindicatul IT Timișoara — SITT este înființat în 2009 și numără în prezent peste 9.000 de membri de sindicat din toată țara, din sectorul ITC, servicii suport și outsourcing. SITT este sindicat reprezentativ în diverse companii multinaționale (…).

Listele «negre»

Reporter: Ai putea spune că în Atos este un mediu general care poate duce la burnout?

„Nu este un mediu complet general. Presiunea asta este aplicată, în mod punctual, celor care nu sunt aliniați cu managementul. Doar anumite persoane sunt supuse acestei presiuni, care îi duce la epuizare. Există angajați din Atos care nu sunt afectați. Problema apare când ajungi pe listele negre”, a precizat sursa citată pentru „Banatul Azi”.

Potrivit sursei, Lorena s-a aflat printre oamenii chemați fizic la muncă, deși ea era pusă pe bench (n.r. — nu avea proiect desemnat). 

„În toată povestea asta a fost și Lorena prinsă, pentru că și ea a fost pusă pe lista de neperformanți. Și ea, la fel ca ceilalți angajați care au fost etichetați drept neperformanți, a fost chemată fizic la birou începând cu data de 3 iunie. Inepția în situația ei a fost că ea era deja pe bench, dar a fost chemată să lucreze la birou, deși nu avea proiect. Nu numai cu ea s-a întâmplat asta, ci cu mulți alții — cunosc cazurile. N-aș vrea ca nimeni să lucreze în condițiile astea”, consideră sursa citată. 

Povestea, cusută cu ață albă

Reprezentanții companiei Atos din Timișoara au fost contactați pentru un punct de vedere oficial. Ca răspuns ne-a fost transmis articolul deja publicat în „Libertatea”, care conține o poziție oficială a companiei, cu declarațiile Ligiei Ardelean, Head Country Manager în România și Bulgaria al companiei Atos Global Delivery.

„Vă pot spune ce, din punctul nostru de vedere, drept companie, era vizibil. Fosta noastră colegă a beneficiat de tot ce am știut noi mai bine operațional, uman, având în vedere proiectele sau training-urile pe care le urma, astfel încât activitățile alocate să fie cât mai bine adaptate nevoilor ei din momentul respectiv. Era inclusă într-un proiect de dezvoltare personală și profesională. E natural asta și se întâmplă în toate companiile din IT”, a declarat Ligia Ardelean, managerul Atos România, în articolul publicat în „Libertatea”. 

Ultima zi de lucru a Lorenei, joi 29 august

În ceea ce privește atmosfera de la birou, managerul spune că a fost o zi obișnuită în rândul angajaților. „Din informațiile pe care le avem noi, a fost o discuție absolut normală, într-o zi normală de lucru, și o discuție foarte naturală, nimic care să fi ridicat vreo alertă și să spună: da, trebuie investigat. Toate verificările pe care le-am făcut noi au ajuns la concluzia că discuțiile au fost normale, interacțiuni firești”, a mai declarat Ligia Ardelean, CEO-ul companiei Atos în România și în Bulgaria.

Compania franceză ar fi pornit o anchetă internă, după decesul femeii. „În momentul în care am aflat (n.r. — despre deces), am făcut ce cred că era normal. Am început să facem câteva verificări. Am discutat cu managerul direct. Mi-a confirmat că a fost o discuție uzuală, normală. (…)”, a precizat Ligia Ardelean, citată de „Libertatea”. 

Cazul a fost considerat închis după verificările inițiale. O lună mai târziu însă, informația a apărut în presă, fiind dezvăluită prin intermediul lui Doru Șupeală. El a dorit să aducă acest caz în atenția publică, pentru a fi dezbătut, însă situația s-a inflamat. 

Odată cu informațiile din presă, oficialii francezi s-au autosesizat. Paul Peterson, șeful executiv al departamentului de resurse umane Atos Global din Franța, a venit la  Timișoara pentru a asista la o ședință, alături de angajați ai companiei. 

„Cel mai important, am pierdut recent o colegă, ceea ce este o situație teribilă, îngrozitoare pentru familia și prietenii ei, colegii noștri. Gândurile noastre sunt la cei afectați de această pierdere tragică. Sunt aici să discut și să mă întâlnesc cu fiecare angajat al Atos România, să le ascult îngrijorările și să le răspund direct și sincer la întrebări”, a declarat Paul Peterson, șeful executiv al departamentului de resurse umane Atos Global din Franța.

Ședința alături de angajații Atos a avut loc. Reprezentanții companiei au menționat că situția este în evaluare și că vor comunica ulterior un rezultat oficial. 

ITM Timiș a inițiat o anchetă internă

Odată cu primele articole apărute în presă la finele lunii august, Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș a inițiat o anchetă internă asupra cazului. 

„În urma unui articol din presa locală, pe tema sinuciderii, ne-am autosesizat. Domnișoara a fost la lucru în data de 29 august, până la ora 17:00. După ora respectivă, a plecat acasă. Mai precis, nu a fost un accident de muncă, așa cum credeam inițial, pentru că nu muncea în regim de telemuncă. Noi am făcut un control, în baza Legii 108/1999, pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii. Nu am constatat nicio neconformitate în ceea ce privește relațiile de muncă, precum și sănătatea și securitatea în muncă. Am luat fișe de identificare de la foștii colegi (n.r. — ai Lorenei). S-au luat și fișe anonime, ca să nu le fie frică să declare, conform procedurilor impuse de lege. Dar nimeni nu a declarat că a fost hărțuit, discriminat, amenințat (n.r. — cu demisia)”, a precizat Ileana Mogoșanu, inspector-șef ITM Timiș, contactată de „Banatul Azi”. 

Tăcerea mieilor

„Foarte puțină lume vrea să vorbească deschis despre povestea asta. Este o tăcere incredibilă în care acest subiect a fost învăluit de o lună încoace. Unul din motivele pentru care am decis să ies public și să vorbesc despre problemă este pentru că vreau să-i fac și pe alții să-și adune curajul să iasă. Am speranța că o să vină și ei să adauge informații în contextul ăsta”, spune sursa din Atos.

Surse: Radio France Internationale Romania, Politico.eu, Libertatea, Dorușupeală.ro

Foto: REUTERS/Gonzalo Fuentes, Ludovic Marin / AFP (Radio France Internationale), Jim Watson/AFP, United Business Center