Rezervaţia Naturală Ornitologică din Satchinez a fost înființată în anul 1942, la propunerea ornitologului Dionisie Linția, şi cuprinde terenurile mlăștinoase în aval de sat.
În prezent, rezervația are o suprafață de 1194 ha, din care: 122 ha — rezervația propriu-zisă; 1.072 ha — zona tampon de tip mozaic, care cuprinde: Acumularea Satchinez; Balta Bărăteaz; Balta Mare și Balta Zootehnie; Balta Verbuncu.
Toată această întindere de apă este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% din speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Amintim, dintre acestea, ciocântorsul (Recurvirostra avosetta), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), piciorongul (Himantopus himantopus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) — toate fiind specii protejate.
Aceste mlaştini sunt o bijuterie a naturii, ce nu trebuie ignorată, și se află, din punct de vedere geomorfologic, la intersecţia a trei câmpii: Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi, Câmpia Jimboliei, la o distanță de 25 km de Timișoara.
Mlaştinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlaştini din Câmpia Banatului, inundate periodic și ocupând cea mai mare parte a câmpiei până în secolul al XVIII-lea.
Întreaga suprafaţă a acestor mlaştini are o caracteristică de deltă, cu mlaştini permanente, cu ochiuri întinse de apă, ce nu seacă niciodată, alternând cu suprafeţe ocupate de stuf, bălţi, fâneţe şi pâlcuri de sălcii.
„Delta Banatului”, cum mai este numită zona, are un potențial biologic bogat, aici întâlnindu-se peste 100 de specii de păsări protejate la nivel european, dintre care 42 sunt specii endemice. Pe lângă acestea, se mai întâlnesc 93 de specii de plante acvatice și palustre, 10 asociații vegetale, 875 de specii de insecte.
Alături de păsări, se mai găsesc şi animale sălbatice precum: vulpea, iepurele, căprioara, porcul mistreț.
Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu-zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit și clocit, iar iernile sunt destul de blânde. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălților sunt înconjurate de fâșii de stufăriș. Salciile și florile sălbatice, în special trandafirii sălbatici, completează peisajul de vis.
Rezervația ornitologică de la Satchinez este considerată unicat și reprezintă unul dintre siturile NATURA 2000, cu valori ecofaunistice incontestabile.
În urmă cu ceva vreme, rezervaţia a fost preluată de o organizaţie nonguvernamentală şi se va încerca obţinerea de fonduri europene pentru amenajarea acestor valori inestimabile, pe cale de dispariţie, în fața cărora autorităţile locale și judeţene dau din umeri nepăsătoare.
Mihaela Păunescu