În tumultuoasa viață socială și polittică a urbei noastre din anul 1989 până acum au fost multe schimbări și răsturnări de situație. Dar o constantă există permanent în cei peste un sfert de secol de la răsturnarea regimului abuziv.
În fiecare decembrie, pe data de 16, la Primăria Timișoara se adună Consiliul Local în ședință solemnă pentru a comemora acel început al Revoluției.
În sala mare de la Primărie, azi a avut loc adunarea festivă ce avea ca principal scop de a acorda respectul cuvenit pentru cei ce au avut curajul să spună un ,,NU” hotărât atunci când nu mai mergeau lucrurile în țara noastră. A fost și un omagiu pentru cei ce nu mai sunt între noi. Ședința de azi a fost prezidată de unul din veteranii consilieri Lucian Căldăraru.
Au luat parte membrii asociațiilor de revoluționari cu liderii acestor grupuri. Dintre oficilaități s-au remarcat doamna prefect a județului, Eva Andreaș, și primarul orașului, Nicolae Robu.
Vorbitorii au evocat, rând pe rând, câte un moment din acel decembrie ce pentru unii se sterge deja din memorie, dar altora le trezește încă vii amintiri. Au fost spuse și unele nemulțumiri cum că lucrurile merg mult mai lent decât doreau visătorii de atunci. Unii chiar au spus că sunt deja bătrâni și poate nu vor vedea chiar totul rezolvat în societatea noastră.
Din păcate, nici de acestă dată, ca în fiecare an, nu s-a reușit păstrarea liniștii și ordinii atât de necesare pe tot parcursul adunării. Ca în fiecare an, au fost vociferări, voci nervoase și cuvinte total nepotrivite în acest moment și loc. Parcă e un blestem al acestor ședințe festive să nu se termine în liniște. Tot timpul sunt câțiva guralivi ce au câte ceva de reproșat altor participanți. Dar totuși nu s-au atins stridențele din alți ani.
Coeziunea din iarna lui 1989 nu a mai fost atinsă de atunci. Acum, mulți se cred mai importanți decât ceilalți, doar datorită vocii mai ridicate.
