Fermentarea naturală a zaharurilor și extracția cerealelor malțificate cu ajutorul apei fierbinți, pe scurt, cel mai simpli principiu de fabricare a berii în orice țară, principiu pe care îl știu teoretic și berarii don România. Numai că, o anchetă recentă făcută de RISE Project despre berile din România arată că situaţia este cu totul alta, că teoria ca teoria… dar practica te omoară.

Ingrediente îndoielnice folosite la reţeta berii, tăcere suspectă la vârful companiilor producătoare… pe scurt, aceasta este atmosfera descrisă în ancheta care te pune pe gânduri și te întrebi dacă nu cumva berea este fabricată altfel în România, poate pentru simplul fapt că este o ţară din estul Europei şi în această zonă poţi livra oamenilor produse slabe calitativ, pentru că oricum, nu-i pasă nimăniu. Se uită un singur amănunt, poate cel mai important: singurii care au de suferit, chiar şi numai pentru că le rămâne un gust ciudat în gură după ce beau o bere proastă, suntem doar noi, românii.

Potrivit reporterilor de la RISE Project, berarii de la Heineken România, Ursus Breweries, Bergenbier și Tuborg România nu fabrică berea folosind doar ingredientele naturale. Aditivii și enzimele industriale sunt adăugate în cantităţi mari în bere, odată cu apa, hameiul, malțul din orz, mălaiul sau alte cereale. Despre această realitate a vorbit chiar un fost director din cadrul Ursus Breweries, desigur, sub protecția anonimatului. “Se fac mici șmecherii, pe furiș. Când ești presat, când ești la vârful sezonului și tu trebuie să livrezi, iar în container ai niște bere greșită, trebuie să faci ceva… Ce poți face este să adaugi niște aditivi. Ceri permisiunea șefului și asta faci. Eu, ca fabricant de bere, nu sunt complet sigur ce se va întâmpla cu berea respectivă și ce ți se va întâmpla ție dacă o bei. Poate o să ai doar dureri de cap și totul e în regulă. Ei te vor întreba cât ai băut. Îți vor spune că cinci sunt prea multe și că trebuie să bei maxim trei”, a declarat acesta.

Tăcere şi ignoranţă. Aceasta a fost reacţia marilor companii producătoare de bere din România când reprezentanţii acestora au fost întrebaţi de reporterii de la RISE Project despre substanţele neştiute de consumatorii de bere. Specialiştii din Uniunea Europeană atrag atenția: „Industria enzimelor alimentare încearcă în continuu să-și îmbunătățească tehnologia de producție, rezultând o creștere a numărului de enzime alimentare. Pe parcursul anilor, acestea au devenit din ce în ce mai complexe și sofisticate. Ar putea exista riscuri cauzate de natura și sursa chimică ale acestora. Spre exemplu alergiile, toxicitatea legată de activitatea lor, activitatea microbiologică reziduală și toxicitatea chimică.”

Mai trebuie spus, în loc de concluzie, că folosirea enzimelor industriale în procesul de fabricare a berii este o practică discutabilă. Germania a interzis folosirea acestora și a aditivilor similari încă din 1993. În România încă se poate și se practică.

Sursa: RISE Project/evz.ro