Titlul propus mai sus sună ca un film sovietic absurd. Dar chiar este realitatea de care se lovește regizorul Ion Ardeal Ieremia pe străzile a două capitale. Una de țară și una culturală continentală.
De câteva săptămâni, vremea bună este la ea acasă la noi în oraș. Nu toate problemele s-au rezolvat cu acest prilej, dar pare totul mai suportabil și mai simplu de trecut peste impedimente. Chiar circulația, cea veșic în criză, se poate soluționa cu multă imaginație și autoironie. Dacă râzi nu circuli mai fluent prin oraș, dar parcă trece timpul mai plăcut la cozile semaforizare (inteligent).
Multă lume a trecut de la transportul clasic, cel ce dă dureri de cap, la transportul alternativ ce dă condiție fizică. Bicicletele sunt la mare căutare de cei ce țin la sănătate, dar, din păcate, sunt la căutare și de cei ce vor un ban ușor. Se fură în continuare la fel. Bicicletele sunt ca elementele în natură: se transformă și se transferă de la proprietar la hoț, iar mai apoi la alt proprietar.
Unul din cei ce știu ce inseamnă să-ți dispară fără urmă bicicleta legată este și secretarul de stat din Ministerul Culturii și Identitășii Naționale, Ion Ardeal Ieremia. De când are serviciul la București și domiciliul în orșul de pe Bega poate să vadă la fel de obiectiv ambele orașe.
Din vorbă în vorbă, ca unul ce conduce atât mașini cât și biciclete prin capitală și prin Timișoara, a făcut o scurtă comparație.
– Domnule Secretar de Stat, se știe că în general sunteți un om destul de activ și sportiv. Deci folosiți bicicleta în treburile zilnice. În București este loc de bicicletă?
– Cel puțin în sectorul în care este Ministerul, pistele sunt discreționare. Pistele sunt de invidiat în sectorul trei. Restul Bucureștiului nu am avut ocazia să-l văd. Poate în zona Herăstrăului unde iarăși sunt foarte largi și permisive pentru biciclete. Nu știu (în rest) la nivelul întregului oraș București.
Mă făceați sportiv mai devreme în timp ce cameramanul îmi filma burta! Poate va fi o problemă de credibilitate!
– În Timișoara s-ar putea aplica acel model al pistelor din o parte a Bucureștiului dacă nu în totalitate?
– Timișoara nu are acele bulevarde atât de largi precum le are Bucureștiul. Și când am spus că în sectorul trei sunt piste foarte generoase aveam în vedere acele bulevarde foarte largi. Sincer nu știu. Pistele construite până acum (la noi) sunt utile, sunt bune dar…da și nu. Sunt mult prea accesibile pentru mașini. Foarte ușor poți parca și bloca pistele. Poate dacă ar fi existat o modalitate de a delimita aceste două mijloace de transport ar fi fost mai în siguranță bicicliștii. Mi-e greu să evaluez un program de a construi piste de biciclete început în grabă și în hei-rup-uri cum s-a întâmplat aici sub imperiul unor promisiuni electorale.