Una dintre problemele care îi nemulțumește cel mai mult pe ciobanii din Banat este faptul că pășunile vor fi scoase la licitație, deși ei le dețin de mai multă vreme, iar oierii se tem că vor rămâne fără ele și, prin urmare, și fără subvențiile APIA.
Cristi Olariu din Forotic, Caraș-Severin, are 200 de oi și susține că vin oieri, chiar persoane care nu au în proprietate niciun animal, fac șmecherii cu primăriile și consiliile locale și obțin zeci de ha de pășune, scopul fiind obținerea subvenției. Normal ar fi ca mai întâi localnicii să primească pășune, apoi, dacă mai rămâne ceva, să dea celor din alte localități.
„Chestiunea este că vor să scoată pășunile la licitație cu tot felul de șmecherii. Sunt oameni care nu au nicio oaie și dețin 25 de ha de pășune. Asta nu e normal. Trebuie să trăim toți, dar lăsați-ne și pe noi în pace să putem trăi. Nu vrem altceva, atât. Sunt persoane din Timiș care au pășune în Caraș. Așa ceva nu se poate. Primarii nu ne ascultă. Ei spun că așa impune legea, să se facă licitație, dar noi nu suntem de acord, că se fac șmecherii”, explică Olariu.
Problema și mai mare este că sunt ciobani care au pășune în mai multe județe și nimeni nu îi ia la răspundere. „Sunt indivizi care pășunează în două-trei zone și fac licitație. Fac transhumanță. Se mută de la un loc la altul și în acest timp crește iarba. Ei primesc astfel subvenția din mai multe locuri. Atunci, dacă iau banii, e clar că nici nu-i mai interesează oaia. Aceștia ne omoară pe noi, localnicii. Numai dacă rămâne excedent să dea și la alți ciobani. Cum să deții 25 de ha de pășune și să nu ai niciun animal? Prioritate ar trebui să aibă localnicii”, este de părere Olariu.
O altă problemă gravă o reprezintă porcii mistreți, care distrug culturile, în fiecare an. „Eu am 10.000 de lei plătiți pe impozite și statul nu face nimic să mă apere. Nimeni nu ne ia în seamă. Avem distrugeri mari la culturi. Anul trecut, porcii au ajuns până la capătul satului. Eu bag banii în pământ și iată rezultatul”, spune Olariu.
De asemenea, ciobanii mai susțin că boala limbii albastre a fost cea mai mare nenorocire care a dat peste oile lor. Astfel, animalele le-au murit cu sutele și oierii nu au primit nicio despăgubire. „Mai am 200 de oi, atâtea au mai rămas după boală. Limba albastră ne-a omorât oile și acum mai avem probleme. Nu am primit nicio despăgubire. Avem tot felul de necazuri. Am dus probe la DSVSA. A trebuit să recoltăm fiecare căpățână. Animalele au fost cu sutele moarte. Am avut colegi care au avut lada frigorifică plină de probe. Și ganglionii trebuiau recoltați și i-am scos”, a explicat ciobanul cărășean.
Toate aceste probleme au fost aduse la cunoștința ministrului Agriculturii, Petre Daea, care a vizitat recent Târgul de la Răcășdia. Demnitarul le-a răspuns că aceste probleme ar trebui să le rezolve instituțiile locale și primăriile. „Nu poate face ministerul ce trebuie să facă primarii”, a fost de părere ministrul.Totuși au fost luate unele măsuri, în acest sens. Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul de ordin de modificare a Ordinului ministrului Agriculturii nr. 619 din 2015, care a fost postat pe site-ul www.madr.ro, pentru consultare publică.
Principalele modificări ale ordinului vizează: în cazul pajiștilor concesionate sau închiriate în condițiile legii de către asociațiile crescătorilor de animale, la articolul 61, se evidențiază trei posibile categorii de beneficiari, respectiv, membrii asociației, asociația fără cod propriu de exploatație și care desfășoară activitate cu animalele membrilor pe raza localității, precum și asociația cu cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor în taberele de vară, pe perioada de pășunat. De asemenea, la articolul 7, pentru formele asociative de proprietate, categoria documentelor justificative a fost completată cu adeverința emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, în vederea preîntâmpinării reducerii numărului de beneficiari eligibili și asigurării menținerii capacității de absorbție a fondurilor europene.